Intersecții (1)

Unul dintre cele mai interesante fenomene în blogosfera evanghelică îl constituie intersecțiile comentariilor pe un blog sau chiar pe mai multe într-un anumit interval de timp.

Blogosfera evanghelică are bloggeri și comentatori al căror mod de prezență pe Internet este recognoscibil, astfel că are loc un fenomen de propagare a unor unde produse de aceștia. Iar aceste unde se intersectează, dînd naștere unor întîlniri de gradul 1, 2 sau 3. :)

Din acest punct de vedere, al intersecțiilor undelor propagate, iată un caz standard unde fenomenul poate fi observat ușor, avînd un anumit farmec pentru cititori, dar și ridicîndu-le adrenalina uneori:

http://mariuscruceru.ro/2010/05/03/pricina-de-rugaciune-homeschooling

Postarea, care, de fapt, conține doar un scurt anunț trimis de un… Gabriel, a adunat, în mai puțin de o săptămînă, peste 150 de comentarii.

1. Pedagogia Durității – Duritatea Pedagogiei

Marius Cruceru: „Demult nu am mai tratat o doamnă aşa de dur, cu scop pedagogic, se înţelege.”

Fie și numai pentru această replică, eu aș fi fost încîntat de intersecțiile care au avut loc.

Ca niciodată, anul acesta am insistat asupra greșelilor de scriere din blogosfera evanghelică. Sînt MULTE! Mai rău, atitudinea unora care sînt atenționați e de… neimaginat! Bășcălie, aroganță, cîrcotire, răutate, dușmănie!

Desigur, există și unii care îți mulțumesc că ți-ai făcut timp să le semnalezi greșelile, ceea ce nu au făcut alți 10 sau 100 de cititori care au trecut pe acolo.

Am observat că și Marius Cruceru a devenit tot mai iritat de acest fenomen, care merită articole separate.

Din păcate, el însuși face multe greșeli de scriere, care i-au fost imputate și de alții.

În ceea ce mă privește, sînt mai puțin interesat de greșelile de scriere ale lui Marius Cruceru, din mai multe motive. Unul este că are probleme cu un ochi, altul e că este un om foarte ocupat, și, așadar, pot înțelege că nu reușește întotdeauna o comunicare formală corectă. Ca să nu mai vorbim de avalanșa comentariilor, care îl storc efectiv de energie (dar unele îi dau și puteri).

Totuși, avînd în vedere că e profesor (și doctor în litere), chestiunea nu e așa de simplă, fiind vorba de spațiul public, de o persoană publică, de un posibil generator de modele etc.

Replica pe care am citat-o aduce în discuție cîteva aspecte:

– Este justificabilă atitudinea dură față de o femeie?

Evident că este, altfel bloggerul Marius Cruceru, care zice că face blogging pentru că are convingerea că și Isus ar fi făcut, săvîrșește un păcat, nu?

Chestiunea este complicată însă și depinde de circumstanțele în care are loc… intersecția.

Păi dacă femeia participă la o dezbatere de idei, dar dă dovadă de răutate și ignoranță (zice Marius Cruceru: „Combinaţia dintre cele două este mortală pentru spirit.” Amin, pastore, uneori chiar zici lucruri exacte!), nu se ajunge inevitabil la sancționarea pedagogică a femeii?

De fapt, aici nu e vorba de bărbat sau de femeie, ci de persoana umană.

Astfel ajungem la ceea ce scriam cu alte ocazii: „Pe piața ideilor, nu contează vîrsta, mașina sau piscina.” (Pătrățosu m-a citat greșit de vreo două ori.)

Una dintre problemele blogosferei evanghelice o constituie grupul mahalagioaicelor care intervin în discuții fără să aibă competență, dar răutate din plin!

Lia, comentatoarea care a fost sancționată, și nu doar de Marius Cruceru, este una dintre aceste mahalagioaice.

Avînd și eu cu mult mai multe experiențe neplăcute cu mahalagioaicele decît Marius Cruceru, mi-am bătut destul capul să-mi imaginez soluții de intersecții neabrazive, dar pînă acum nu am găsit. Poate că nu vreau…

Aici iar mă desfătez cu o replică pătrățoasă:

„Am foarte multă răbdare. Mi-o pierd în anumite situaţii. Eu cred că alergi spre acea limită şi nu este vorba de gramatică, este vorba de atitudine.”

(Marius Cruceru nu are „foarte multă” răbdare. Este pripit deseori și se plictisește repede. Avînd însă o oarecare experiență cu oamenii și o imensă curiozitate, ca să nu mai vorbesc de cunoscutul exhibiționism al său nombrilistic, și-a dezvoltat o anumită încetineală a reflexelor de comunicare interumană, pe care o aplică UNEORI.)

– Alte întrebări se ridică, așadar, cu referire la… atitudine: Cît răbdăm? Cui răbdăm? DE CE?

În ultimul timp, am avut de îndurat multe jigniri și minciuni publice din pricina efortului susținut pe care l-am făcut de a indica greșelile de gramatică. Iată însă că sînt răzbunat: nu de greșeli de gramatică e vorba, ci de… ATITUDINE. Totuși, oamenii pricep în cele din urmă…

Dacă e vorba de atitudine, atunci e valabilă Pedagogia Durității?

Sînt pur și simplu fascinat de aceste direcții de reflexie pe care le-au deschis intersecțiile de pe blogul Pătrățosu 2.

2. Fascinația Bloggingului – Bloggingul Fascinației

Marius Cruceru: „Nici prin cap nu mi-ar fi trecut că la un simplu anunţ despre HS se poate lansa o asemenea discuţie. La celelalte postări despre HS [Homeschooling] a fost pauză. Ce interesant. Aceasta formă de comunicare, dialog, discuţie, monolog nu încetează să mă surprindă.”

Și pe noi, și pe noi…

Dar nu aș vrea să trec mai departe înainte de a aminti că Marius Cruceru nu are un set complex de proceduri care țin de ceea ce numim blogging.

Pătrățosu folosește un set redus de proceduri care are la bază… Fascinația.

Și acest subiect merită articole separate.

Deocamdată, sînt interesat să reiterez ideea pe care am amintit-o în alte situații: Marius Cruceru mai degrabă scrie pe blog decît face blogging.

Și anul trecut și anul ăsta Pătrățosu a tot amintit că intenționează să scrie un manual de blogging. Mai degrabă ar trebui intitulat „Fascinație: Fals manual de blogging”.

Și de această dată Marius Cruceru se arată surprins de fenomenul intercomunicării pe care l-a declanșat un simplu anunț.

În acest moment întrebările pe care le refleXăm sînt:

– Care sînt parametrii ce definesc bloggingul? Care sînt elementele care nu pot fi analizate și prezise? Care este funcția Fascinației? Cum se modifică statutul Adevărului în spațiul public în urma invaziei Fascinației?

freedfromthelaw: „Câtă vreme a fost președintele baptiștilor din România, nu l-am auzit pe fr. Țon să militeze deschis față de autoritățile din România în favoarea HS.”

Păi Iosif Țon nu a fost niciodată „președintele baptiștilor”, cum nici Petru Dugulescu nu a fost președintele baptiștilor (Gândul) sau capul Bisericii Baptiste (BBC), cum anunțau, la moartea lui, pînă și marile agenții internaționale de știri!

Și Marius Cruceru, cu altă ocazie, „devenise” vicepreședintele Uniunii Baptiste.

3. Puterea Exemplului – Exemplul Puterii

Marius Cruceru: „Lia, ca profesoară iar scrii prost. Dacă tot aveţi copii de alte religii, nu-i învăţaţi o altă gramatică. Să fim ecumenici măcar la gramatică: noştri se scrie cu un singur i. De asemenea, te rog să citeşti şi regulile după care se pune virgula în frază.”

Bune sfaturi! Dar dacă ar fi însoțite și de Puterea Exemplului…

Din păcate, eu rețin, poate cu subiectivism, poate nu, Exemplul Puterii…

La o altă postare, cînd cineva l-a întrebat ceva pe Marius Cruceru în legătură cu Paul Negruț, bloggerul pătrățos a băgat în față greșelile de gramatică ale respectivului… Interogația n-a mai contat…

De data asta, doi cititori insistă să nu fie cenzurate comentariile lor:

„Ca să vezi că nu vorbesc fără dovezi, te rog să urmărești declarația fr Paul Negruț (vicepreședintele cu EDUCAȚIA al Uniunii Baptiste) de la ședința de dezbateri generale la propunerea legii educației din Comisia pentru Învățământ de la Camera Deputaților (fr. Cruceru, am marea rugăminte să nu cenzurați acest mesaj).”

„Rog pe Marius Cruceru să permită acest comentariu în apărarea unei surori de-a noastre, pînă la urmă.”

(Ce efect mai are Pedagogia Durității dacă sar apărătorii și metaforizează și pătrățoșesc pedagogiile?)

S-ar putea ca nici Pedagogia Durității, nici Fascinația Bloggingului și nici Puterea Exemplului să nu reziste în fața monoliticului marș al ignoranței gramaticale, combinate cu fudulia de mahalagioaică:

„Ei bine sunt o profesoara buna si voi continua sa fiu in ciuda faptului ca ma denigrati domule Cruceu continuu. […] Despre scierile mele ultra grabite pe tatatura mi-e sila sa ma gandesc ca te tot legi de ele tocmai tu care ai scris la un anume moment Eminescu cu “e mic” si multe alte- las-o balta! […] O precizare sa nu uiti. EU am combatutu ideile. TU AI COMBATUT IN MOD REPETAT PERSOANA MEA. Dintre noi doi, EU is ce mai desteapta in cazul unei conversatii deschise.”

Acum înțelegeți poate mai bine de ce îmi plac intersecțiile, spațiile deschise, unde ai loc să te dai rotund…

Un răspuns to “Intersecții (1)”

  1. Alin Cristea Says:

    A republicat asta pe RomaniaEv.

Lasă un comentariu