Timotei Pop: Scurtă lămurire despre conflictul cu Iosif Țon

SCURTĂ LĂMURIRE
Privind unele neînţelegeri recente ivite între fraţii Iosif Ţon şi Timotei Pop

Iată ce plăcut şi dulce este să locuiască fraţii împreună !
Psalmul 133:1

Acest lucru este posibil chiar şi aici pe pămîntul acesta, unde trăim sub atacurile permanente ale Celui Rău. Dar tot atît de adevărat este şi faptul că uneori apar probleme care duc la frămîntări între fraţi; aceste probleme trebuie însă soluţionate numaidecît, pentru ca „să nu se dea prilej Diavolului” (Ef.4:27). Exemplul cel mai cunoscut de probleme între fraţii din prima biserică, a fost acea atitudine a iudaizatorilor, care mergeau pe urmele ap. Pavel şi stricau ceea ce el zidea. Epistola către Galateni este expunerea biblică a luarii de atitudine a marelui apostol, împotriva acestor călcători de Evanghelie.

Recent, şi-n biserica noastră a apărut o problemă despre care unii fraţi şi surori ştiu ceva, iar alţii nu ştiu nimic. Este vorba despre o neînţelegere teologică ivită între frţii Iosif Ţon şi Timotei Pop, în urma apariţiei cărţii mele intitulată Misticism sau Creştinism Autentic, pe care am publicat-o în Romania la Editura Agape. În urma apariţiei acestei cărţi, fratele Iosif Ţon s-a supărat şi a scris trei scrisori în care-şi exprimă nemulţumirea, şi-n care spune tot felul de lucruri despre mine. Deoarece în orice situaţie problematică este bine să se cunoască părerea ambelor părţi, am crezut de cuviinţă că este de datoria mea să vin cu această „Scurtă Lămurire”.

De Thanksgivingul anului 1997, fr. Ţon a ţinut în biserica noastră o serie de predici din care rezulta clar că este adeptul conceptului teosis, respectiv miezul teologiei mistice ortodoxe. La sfîrşitul unei astfel de predici, eu l-am reţinut pe fr. Ţon pe holul bisericii din San Rafael, şi i-am zis că un concept de felul celui abordat de dînsul, poate fi încadrat în filosofia New Age. A negat acest lucru, după care eu i-am zis imediat, mai pe-nţelesul tuturor, că ideea respectivă, anume că omul devine Dumnezeu, nu este una biblică. Atunci fratele a obiectat şi a spus că dacă aceasta n-ar fi una biblică, n-ar fi fost susţinută de Domnul Isus în Ioan 10:34-36. N-am mai spus nimic, şi am plecat dezamăgit. (Recent, în una din scrisorile dînsului, fr. Ţon revine asupra acestui punct de vedere în mod corect, biblic, dar atunci credea cu totul altfel).

Anii au trecut, iar de Crăciunul anului 2004, fr. IŢ a ţinut o predică în adunarea noastră avînd ca „text de bază” nu un text biblic, ci Dogma Centrală a Ortodoxiei, care spune astfel:

Fiul lui Dumnezeu s-a făcut om,
Pentru ca noi oamenii să putem deveni Dumnezeu
.

Atunci, imediat după terminarea acelui serviuciu divin de seara, am convocat comitetul bisericii şi am arătat cît de nocivă din punct de vedere spiritual este această dogmă, care stipulează că omul devine Dumnezeu. Tot atunci am arătat că spusa aceasta este una din dogmele de bază a oricărui fel de misticism, şi că aceasta , de fapt, nu este nimic altceva decît Marea Minciună din Eden, care spune aşa:

„…şi veţi fi ca Dumnezeu” (Gen.3:5)

Absolut toţi membrii acelui comitet au fost de acord cu mine, iar fr. Mircea Ghitea a încuviinţat a veni cu mine acasă la fr. IŢ, pentru a-i transmite hotărîrea acelui comitet, respectiv nebiblicitatea acelor concepţii propagate de dînsul. Dar fr. Mircea Ghite, din motive lesne de înţeles, m-a sunat şi mi-a spus că s-a răsgîndit, şi nu mai poate veni cu mine la fr. IŢ. Atunci l-am contactat pe fr. Nelu Brisc, păstorul bisericii, cu care m-am deplasat de-ndată acasă la fr. IŢ, unde pentru un timp de cca 5 ore am discutat de spre nocivitatea concepţiilor mistice (că omul este, sau devine Dumnezeu, că nu patristicii trebuie predicaţi în biserică, ci Sfînta Scriptură, etc). Atunci, cu ocazia aceea, fr. IŢ nu a cedat un pas din concepţiile respective.

Dar în vara anului 2005, fr. IŢ m-a reţinut pe o bancă în biserica noastră, după terminarea serviciilor religioase, şi mi-a zis ceva de felul: „Îţi mulţumesc că prin intransigenţa ta, m-ai reţinut şi nu m-ai lăsat să mă duc cu totul în jos pe panta periculoasă pe care alunecasem datorită acelor idei mistice ortodoxe”. Am fost foarte plăcut surprins, şi de atunci încolo, am devenit mult mai apropiaţi. Aşa s-a făcut că de Crăciunul anului 2005, mi-a trimis prin email, prefaţa unei cărţi la care tocmai lucra pe atunci. Mi-a spus că acea prefaţă este un fel de rezumat al crezului evanghelic al dînsului, şi că este cel mai preţios lucru pe care l-a scris vreodată în viaţă. De asemenea, m-a rugat să citesc totul cu atenţie, şi să fiu critic cît pot eu de tare, faţă de ceea ce voi citi. Spre marea mea surprindere, şi spre dezamăgirea mea totală, în acel material de 85 de pagini, era sistematizat tot misticismul pe care eu îl auzisem pe cale orală din gura dînsului, şi despre care mie îmi spusese că l-a părăsit !!!. Am făcut foarte multe adnotări pe marginea celor citite, iar în final, am scris că aşa ceva, nu este compatibil cu punctul evanghelic de vedere, şi ca atare, trebuie total refăcut. Fratele s-a supărat pentru aceasta, şi de atunci încolo, nu mi-a mai zis nimic.

După aceste evenimente, eu am mai stat de vorbă cu dînsul, în prezenţa păstorului bisericii, fr. Nelu Brisc, şi mi-am arătat dezamăgirea faţă de ideile mistice sau semi-mistice ale dînsului.

Apoi în vara anului 2006, fr. IŢ a publicat cartea cu prefaţa în cauză, carte pe care a intitulat-o: Umblarea cu Dumnezeu în unire cu Domnul Isus Cristos, sub călăuzirea Duhului Sfînt. Sunt cîteva idei mistice concrete în această carte, şi anume:

i) Omul devine Dumnezeu (pag. 25)
ii) Misticismul este biblic (pag.67)
iii) Omul (mai ales femeile), pot avea o relaţie amoroasă cu Domnul Isus. (pag. 315). Este cu de-a dreptul scandaloasă această idee gnostico-mistică.
Apoi, în scrisorile scrise cu ocazia acestor neplăceri, mai afirmă următoarele:
iv) Creştinismul este o religie la fel ca toate celelalte religii.
v) Cei ce se bazează pe Sfînta Scriptură şi trăiesc prin credinţă, au un creştinism teoretic, sec, gol de orice relaţie personală cu Domnul.

În ultimii 10 ani eu am lucrat la cartea despre care am amintit deja, carte pe care am conceput-o ca un fel de compendiu de misticism, în care ideile mistice să fie scoase în relief în contradicţie flagrantă cu învăţătura Sfintei Scripturi. De aceea, în cartea mea, pe ici, pe colo, sunt amintite şi combătute ideile fr. IŢ, idei prin care acesta cochetează cu misticismul. Dar în cartea mea, fr. IŢ niciodată nu este numit „misticul Ţon”, deoarece dînsul încă nu poate fi numit aşa. Cartea conţine 428 de pagini, şi dintre toate acestea, dacă s-ar însuma toate referinţele critice la adresa ideilor mistice ale fr. IŢ, s-ar obţine 2 pagini. Cu toate acestea, la apariţia cărţii mele, fr. IŢ, s-a supărat foarte tare şi-n repetate rînduri a spus că TOATĂ cartea mea este îndreptată împotriva dînsului, şi este menită a-l distruge !!! Lucrul acesta este o iluzie şi este cît se poate de neadevărat. Orice afirmaţie a mea cu privire la învăţătura dînsului este adevărată, şi tocmai de aceea, dînsul s-a supărat atît de tare. Dar în fond, de ce s-a supărat fratele IŢ ?

Înainte de toate, nu trăim noi într-o ţară democratică unde prin Constituţia tării noastre avem dreptul la libera exprimare a ideilor?

Sau este fr. IŢ un adept al cenzurii totale pe care noi am cunoscut-o în „Regimul de tristă amintire”, de care cu toţii am fugit ?!

Ori, în ultimă instanţă, ar vrea fratel IŢ ca orice carte care nu-l laudă pe dînsul, să fie trecută la un infam nou Index, pe care să-l inventeze dînsul acum, după modelui celui propus şi folosit de Papa de la Roma după declanşarea Reformei Protestante ?!

În prima sa scrisoare de nemulţumire, fr. IŢ a afirmat că dînsul nu mai vrea să fie membru într-o biserică în care este membru şi TP, că nu mai vrea să ia Cina Domnului împreună cu TP, etc. Eu i-am scris imediat o scrisoare ca reacţie la cele spuse şi i-am spus frumos că asemenea afirmaţii nu sunt compatibile cu statura unui om spiritual, care de la Crăciun încoace, predică aproape în mod exlusiv numai despre bunătate. De asemenea, i-am spus că în ciuda divergenţelor de opinii teologice, eu îl iubesc, îi doresc ce doresc familiei mele, şi vreau să fiu pe mai departe membru în aceeaşi biserică.

În toate scrisorile dînsului, fr. IŢ afirmă că eu nu l-am abordat niciodată în legătură cu subiectele scrise în cartea mea, şi că n-am procedat niciodată cu dînsul conform principiului din Matei 18. Acest lucru este totalmente neadevărat, aşa după cum oricine a putut trage concluzia, prin lecturarea acestei scrisori.

De asemenea, afirmă că în cartea mea, eu pledez pentru un creştinism „teoretic, sec, gol de orice relaţie cu Dumnezeu”. Această afirmaţie este cel mai mare neadevăr pe care fr. Iosif Ţon l-a spus vreodată. Oricine se poate convinge de contrariul celor afirmate de dînsul, şi de neadevărul pe care vrea să-l insinueze, prin simpla lecturare a cărţii mele între paginile 354-425 (citeşte mai ales pag.398-425).

În toate scrisorile dînsului, fr. IŢ cere să fiu judecat de păstor, comitet şi biserică pentru îndrăzneala de a-i critica unele idei totalmente nebiblice. Dar atunci cînd dînsul a scris ce a scris în cartea sa de misticism, dînsul n-a cerut aprobarea comitetului bisericii noastre, şi de asemenea, comitetul bisericii nu l-a judecat pe dînsul în nici un fel; atunci, de ce dînsul vrea să fiu judecat eu acum, cînd am făcut un lucru asemănător cu dînsul ?! (cu excepţia că eu am vrut să apăr adevărurile biblice despre care am crezut că dînsul n-a avut o atitudine corespunzătoare ?). Prin urmare, această problemă este numai între mine şi dînsul. Eu doresc permanent o întîlnire cu fr. IŢ, cînd şi unde vrea dînsul, şi mă bucur că fr. Nelu Brisc, păstorul bisericii, vrea să medieze între mine şi dînsul, aşa cum de altfel a făcut de multe ori. Chiar şi pînă acum fr. Brisc a luat legătura cu fr. IŢ, şi i-a transmis hotărîrea mea de a sta de vorbă în legătură cu aceste neînţelegeri, dar dînsul a refuzat categoric. Mie personal îmi pare rău de necazul pricinuit fr. IŢ, şi sunt hotărît a face orice pentru reconcilierea cu dînsul, excepţie făcînd retractarea apărării adevărului biblic, aşa cum îl înţeleg eu. Din toată inima îmi cer iertare pentru orice neplăcere pricinuită fr. IŢ, cît şi tuturor acelora care au fost afectaţi de neînţelegerile ivite. Domnul ne-a chemat să trăim în pace, chiar dacă unii dintre noi avem idei diferite de ceilalţi (bineînţeles, nu chiar atît de diferite, încît „să trecem peste ce este scris” – I Cor.4:6).

Fie ca Domnul, Judecătorul cel Drept, să privească din înaltul cerului, pentru a îndrepta lucrurile strîmbe, a mîngîia pe cei întristaţi, şi a aduce pace în inimile tuturor.

A Lui să fie toată gloria !

Cu iubire în Cel ce ne-a iubit mai întîi, Timotei Pop.

August 7, 2010.

About these ads

3 Răspunsuri la “Timotei Pop: Scurtă lămurire despre conflictul cu Iosif Țon” r r

  1. Pomisor spune:

    Adevarul este ca cei care au cunoscut prin experienta misticismul de care vorbeste domnul Ton in cartea lui (eu am ajuns la acest mod de gandire in paralel fata de domnul Ton) ii va da dreptate…

    Domnule Timotei imi pare rau sa va spun dar ceea ce combateti (ideile i – v) sunt corecte cu observatiile ca:
    – la i dovediti ca nu intelegeti corect notiunea de Dumnezeu si dumnezeire…
    – la ii la care tip de misticism va referiti mai exact??? ca sunt intradevar mai multe tipuri…
    – la iii nu mai ales femeile au asemenea experiente! si … daca respectiva nu este un medium atunci in mod normal dupa cum Duhul Sfant este … sfant, nu va intina respectiva persoana exacerbandu-i dorintele trupesti…
    – la iv de ce credeti ca crestinismul nu este comparabil cu alte religii?
    – la v dovediti ca inca nu ati experimentat, prin traire in adevar si dreptate chiar Scriptura de care vorbiti… ca oricine cauta sa o traiasca in adevar si dreptate (adica masurand corect, fiind corect cu tine insuti) va ajunge la un mod de gandire asemanator cu al domnului Ton…

    Mi-ar face placere ca acest mesaj sa ajunga la dumneavoastra… Nu am adresa dumneavoastra de aceea postez acest mesaj aici. Daca domnul Alin vrea poate face un mare bine sa permita si sa ajute un mic schimb de mesaje intre noi…

  2. fr. Gheorghe spune:

    Daca Dumnezeu este trinitate: Dumnezeu Tata Dumnezeu Fiu si Dumnezeu Duhul Sfint este clar si nu se poate folosi cuvintu MISTICISM CIND ESTE VORBA DESPRE DUMNEZEU.

    Cuvintul de misticism a fost folosit de cei ce nu il cunosc pe Dumnezeu si cei ce pune prezenta Lui Dumnezeu la nivelul stintelor oculte.

    DUMNEZEU ESTE SFINT SI CA ATARE TREBUE CINSTIT SI RESPECAT ASA CU ESTE , NU SE MAI ADAUGA NIMIC ALTCEVA.

    Interesant domnul Ton acuma este si cu miscarea strajerilor di Romania , nu cumva se sare din creanga in creanga ; cind cu uni cind cu altii cind cu ceilalti…

  3. Alin Cristea spune:

    Nu este clar deloc.

    Nu văd vreun argument de ce nu se poate folosi cuvîntul MISTICISM.

    Dimpotrivă, sînt convins că TREBUIE folosit cuvîntul misticism, dar trebuie, în același timp, precizat sensul cu care este folosit.

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 105 other followers

%d bloggers like this: