Acum o săptămînă, cineva întreba (mai mult bășcălios decît interesat de răspuns) pe blogul lui Cristian Ionescu:
“Și ce teologie era înainte de Luther? Și de la Luther încoace am avut teologia habarnavuților? Pînă la teologu Ton?”
Iată care a fost comentariul meu:
Conceptul de “teologie” este unul dinamic.
Teologia nu înseamnă un set de principii bine împachetate bune de îndesat, ca hapuri ideologice, pe gîtul oricui și în orice epocă.
Discuțiile actuale de pe unele bloguri evanghelice cu vizibilitate arată clar lipsa de gîndire teologică. Lipsa de concepte, bine înțelese, cu care să se trateze Cazul Iosif Țon, respectiv Mișcarea Străjerilor sau orice fenomen care apare.
O carte foarte interesantă care arată cum a fost văzut Isus de-a lungul secolelor chiar așa se numește: Iisus de-a lungul secolelor, de Jaroslav Pelikan.
Rabinul
Lumina Neamurilor
Regele regilor
Monahul care stăpînește lumea
Mirele sufletului
Omul universal
Domnul păcii
Poetul spiritului
Eliberatorul
Iată cîteva dintre modurile în care fiecare epocă și-a creat propria sa imagine a Mîntuitorului.
Cum se făcea teologie înainte de Luther? În diverse moduri.
Cum se face teologie după Auschwitz? După Gulag?
Cu totul altfel decît înainte de aceste grozăvii…