Va astept pe blogul meu “LA +ILM (film). Dintr-o alta perspectiva”, la adresa leedee.wordpress.com.

PS: o singura obiectie am, si nu este sigur, din motive feministe - pe fundalul din titlul acestui blog apar (aproape) doar chipuri de barbati. Sa fie asta “Romania Evanghelica ?”

“cu privire la BucurestiFest intreb ceea ce am intrebat si pe ambasadorul, blog unde NU MI~AU FOST POSTATE 2 COMENTARII…cum se comenteaza cifrele diferite oferite pe blogul ACP si Andrew Palau, ambele cifre fiind cifre oficiale oferite de directorul festivalului si cum isi permit studentii DIN ORADEA sa isi dea cu parerea in relativul manifest al lor despre RECLAMA LUMEASCA DIN BUCURESTI ?????”

Sînt, în acest scurt comentariu, cîteva chestiuni care merită abordate:

- Prima chestiune este cea a comentariului neaprobat. Trebuie să acceptăm că fiecare blogger îşi stabileşte propriile sale reguli de (full) contact cu comentatorii. Eu, de exemplu, nu aprob comentariile care, pe lîngă că nici nu au legătură cu subiectul postării, nu conţin o minimă dinamică. Sau nu aprob pe cele care, deşi par să iniţieze polemică, sînt obraznice. Modul de evaluare a comentariilor este de obicei subiectiv, ţinînd de experienţa bloggerului pe Internet, motivaţiile cu care administrează blogul, miza polemicii şi, nu în ultimul rînd, seriozitatea cu care îşi înţelege vocaţia. Puţini bloggeri îşi înţeleg menirea în sensul vocaţiei. De obicei, bloggingul este privit ca o activitate secundară în raport cu site-urile, pentru a căror construcţie şi administrare se cheltuiesc importante resurse umane şi financiare. La rîndul lor, comentatorii îşi permit pe blog comentarii care nu li s-ar permite pe site-uri. Fiecare dintre ei are, desigur, o atitudine subiectivă cu care abordează discursul polemic. Iată, comentatorul Cornelia de pe blogul Ambasadorul ţi-a zis-o: “Draga Chaos, numele cu care te-ai prezentat, pentru mine, explica chintesenta mesajului tau!” Aşadar, ţi-a pocit numele în funcţie de intenţia răuvoitoare cu care se implică în polemică.

- Ai indicat faptul că există cifre diferite pe blogul ACP şi Andrew Palau despre BucureştiFest. Astfel de chestiuni care trebuie verificate vor fi luate mai puţin în seamă de comentatori, întrucît necesită efort. Cu atît mai mult nu se vor discuta cifre şi parametri tehnici, dacă există în schimb posibilitatea exprimării unor opinii - ceea ce ar trebui să ne facă să ne gîndim la o anume inabilitate a spaţiului confesional evanghelic de a permite exprimarea opiniiilor, altfel comentatorii nu ar fi aşa de doritori să tooot comenteze pe bloguri. Pe de altă parte, înţelegem că biserica trebuie să practice disciplina eclesială, deci chestiunea aceasta a comentariilor care apar pe bloguri este una complexă, care trebuie abordată din mai multe puncte de vedere.

- Ar fi imatur să considerăm că incidentul iscat de cei 26 studenţi ar trebui discutat doar în legătură cu Bucureşti sau Oradea. Este evident că există destul libertinaj în atitudinea generaţiei tinere (ŞI NU NUMAI) şi mai este evident că generaţia celor de 50 de ani nu face faţă provocărilor acestor tineri. Din nefericire, ESTE EVIDENT că nu se fac destule eforturi pentru reducerea distanţei dintre generaţii, şi nu mă refer la vîrstă, cît la circumstanţele diferite în care generaţiile s-au format. Dar, ca să fiu concret, revin la chestiunea: ar putea cei de la Oradea să-şi dea cu părerea despre reclama din Bucureşti? Răspunsul, în contextul globalizării informaţiei şi a “satului global”, este DA. Pot să-şi dea cu părerea şi despre ce se întîmplă la Los Angeles, DACĂ au suficiente informaţii. Aşadar, întrebarea nu este dacă cei dintr-o locaţie pot să-şi dea cu părerea despre ce se întîmplă într-o altă locaţie, ci dacă au destule informaţii despre fenomenul la care se referă.

- Închei reluînd chestiunea comentariului neaprobat. Am păţit-o şi eu la Ambasadorul, şi cred că următoarea chestiune este de interes general şi implică dimensiunea etică: atunci cînd are loc un atac la persoană, ar trebui să i se ofere dreptul la replică (desigur, şi aici trebuie să observăm că dreptul la replică e folosit deseori ca armă ofensivă).

Comentatorul Cornelia a făcut următorul comentariu pe blogul Ambasadorul:

“Pentru Alin Cristea
L-am cautat cu disperare pe Domnul Isus pe blogul A.C. si nu L-am gasit !
Am gasit politica, Oscar,Istorie…alte activitati predominante, pretiozitate , chiar prin limbaj , care nu cadreaza cu absolventul unui seminar teologic! Am cautat si nu am gasit nimic din susurul Duhului Sfant! M-a durut lista celor aparati pe blogul Ambasador in contextul atacului la adresa fratelui Paul si a UEO! Fratele Paul nu are nevoie de aparare! Este prea frumoasa marturia crestina prin acest om si linia curata, biblica, pe care o urmeaza! Voi cauta sa stau cat mai departe de liberalism si sa ma rog ca Domnul sa aiba mila de cei pomeniti . A fost foarte important sa aflu, mai clar , cine sunt. Si inca un gand: Intotdeauna au fost si vor fi loviti Adevarul , lucrarea si martorii Lui, niciodata falsul nu ataca falsul! Voi reveni!”

Iată dreptul meu la replică, care nu mi-a fost acceptat pe blogul Ambasadorul:

Resping în totalitate afirmaţiile pe care le face comentatorul Cornelia despre mine (la o postare care era despre Festivaluri).

Menţionează blogul A.C. - înţelegem că se referă la Alin Cristea, dar îi este greu să scrie încă cîteva litere. Precizez că blogul meu la care înţelegem că se referă nu se numeşte alincristea, ci rotundu. De fapt, am 10 bloguri lansate. E de ajuns să numesc cîteva dintre ele, ca să se înţeleagă tematica lor: bisericievanghelice, oradeaevanghelica, romaniaevanghelica, infocrestin, carticrestine etc. Dar şi dacă ar fi vorba doar de blogul rotundu, e evident că nu a căutat bine, ba, mai rău, deşi a văzut titluri de pagini care re referă la spaţiul confesional evanghelic (Bloguri evanghelice, Site-uri evanghelice, Cărţile evanghelicilor, Evanghelicii în Top WordPress), a ales să numească doar: politica, Oscar, Istorie. Mai rău, se erijează nu doar în CTC-ul uniformei lingvistice pe care ar trebui să o îmbrace absolventul unui seminar teologic (am absolvit Institutul Biblic Emanuel din Oradea, nu un seminar), ci şi în specialista degustătoare a susurului Duhului Sfânt! Unor astfel de persoane întotdeauna trebuie să li dea replica lui Pavel:

“Dacă cineva crede că este ‘al lui Hristos’, să aibă în vedere că, după cum el este al lui Hristos, tot aşa sîntem şi noi.” (2 Cor. 10:7)

Pentru afirmaţiile tendenţioase la adresa mea debitate de comentatorul Cornelia îl consider responsabil tot pe administratorul blogului, care îngăduie astfel de mesaje incoerente şi răuvoitoare.