Un mesaj

Am primit, pe adresa mea email, urmatorul mesaj:

Mă bucur pentru blogul România Evanghelică, dar tare m-aş bucura şi de un Baia-Mare Evanghelică. Nu de mult m-am mutat acolo, de vreo trei săptămîni, şi aş vrea să cunosc comunitatea de creştini. Dacă puteţi face ceva, Domnul să vă ajute!

Un astfel de mesaj scurt conţine mai multe aspecte pe care urechile auzitoare ar trebui să le ia în considerare.

1. În primul rînd, un astfel de mesaj indică foarte clar la ce poate folosi un blog din Reţeaua România Evanghelică – la circulaţia informaţiei. Îmi aduc aminte cîte astfel de mesaje au fost transmise pe grupul roboam_visitors (iniţiat de Daniel Brânzei), în care erau cerute informaţii despre bisericile româneşti din ţările unde ajunseseră românii: Italia, Spania, Marea Britanie. Şi ce folositoare erau nişte simple liste cu adrese şi numere de telefon, cel puţin se putea cere la telefon o referinţă despre altă biserică, dacă nu era pe listă. Îmi aduc aminte şi de importanţa precizării unor date de contact (cum a fost cazul fericit al Braşovului Evanghelic) pentru ONG-urile care au campanii în care se pot implica şi biserici şi instituţii religioase.

2. Un astfel de mesaj este relevant pentru atitudinea specific evanghelică: integrarea într-o comunitate creştină locală. Nu prea îmi pot imagina un mesaj în care un ortodox sau un catolic îşi exprimă public dorinţa de a se integra într-o comunitate creştină locală. Probabil că unii iau legătura cu parohul sau vizitează o biserică unde pot afla informaţii despre dinamica religioasă. Evanghelicii, însă, au acest reflex de a se integra rapid şi efectiv în comunitatea creştină şi apelează din ce în ce mai mult la informaţii care s-ar putea găsi pe Internet.

3. Un astfel de mesaj ne poate face să ne gîndim din nou la ce importanţă are comunitatea creştină pentru enoriaşi, mai ales pentru cineva care a s-a mutat într-o altă localitate. Acum 18 ani am stat un an în Viena. Ce bine a fost cînd, la sosirea mea absolut nepremeditată, o familie m-a primit cîteva zile (şi m-a ajutat pe parcursul şederii mele). Însă îmi aduc aminte cum, într-o zi, era în vizită o rudă apropiată a familiei, venită din SUA. Atunci cînd a auzit numele meu, respectiva persoană şi-a schimbat pur şi simplu poziţia relaxată, întorcîndu-se spre mine şi spunînd, cu o apreciere pe care nu o să o uit toată viaţa: „Mătuşa ta m-a primit în casa ei atunci cînd am ajuns în SUA.”

4. Un astfel de mesaj ne obligă să ne punem întrebarea: ce am putea face? Putem avea, fiecare, diferite direcţii de acţiune. Primul lucru pe care îl pot face este să folosesc acest mesaj ca pretext pentru comentariu şi reflecţie. Mesajul poate fi, nu-i aşa?, trimis mai departe. Nu mă aştept neapărat la rezultate imediate. Însă sînt destule exemple care mi-au arătat că atunci cînd există puţină bunăvoinţă pot să apară reacţii (ne)sperate. Ca să nu mai vorbesc de relaţiile care iau naştere spontan în astfel de situaţii.

5. Un astfel de mesaj ne poate trimite ÎNAPOI la fundamente:

Purtaţi-vă sarcinile altora şi veţi împlini astfel legea lui Hristos. (Gal. 6:2)

Sarcinile spirituale, fraţilor…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: