Archive for 20 februarie 2009

Concursul „Cuvântul Întrupat” nr. 1

20 februarie 2009

Premii: 6 cărţi

http://turn2christ.wordpress.com/2009/02/20/cuvantul-intrupat-nr1

Ziua Naţională de Rugăciune pentru România

20 februarie 2009

ziuanationala

Detalii: evenimentcrestin.blogspot.com

11 bloguri în Top 100 WP (20.02.2009)

20 februarie 2009

20 februarie 2009, 20.35

În paranteză: poziţia în Top ZeList (30.243 de bloguri româneşti)

18. stiricrestine (2335)
21. mariuscruceru (1300)
30. crestintotal (1350)
38. danutm (418)
46. suceavaevanghelica (3168)
51. clujulevanghelic (1017)
62. negrutpaul (2688)
65. trezirespirituala (1558)
75. cllodvl (1162)
78. romaniaevanghelica (1210)
84. rotundu (254)

Evenimente 2009

20 februarie 2009

http://crestintotal.wordpress.com/ev

Mess: Vasile Tomoiagă – Alin Cristea (ianuarie 2007)

20 februarie 2009

7 ianuarie 2007

VT: Alin, sunt manat sa-ti fac o mustrare mica. Ai vorbit banuitor despre doua documente pe care nu le-ai citit. Da macar ai recunoscut ca nu le-ai citit, la momentul cand faceai afirmatiile. Aveai indoieli despre ce ar putea afirma Ton in ‘Eu si securitatea’, si iti exprimai indoiala despre ce si unde (in Crestinul azi) ar putea afirma Marius Cruceru. Consider ca semi-verdicte banuitor-negative, inainte de lua cunostinta de continut, nu sunt bune pentru nimeni.
AC: mai citeste inca o data ce am scris
AC: interventia ta nu are obiect.
VT: deci nu erai banuitor ?
VT: mie asa mi s-a parut
AC: ca sa nu mai vorbesc ca ti-ar fi greu sa imi arati cu ce autoritate mi te adresezi in aceasta chestiune
VT: nu apar pe nimeni, si nu sunt pus de nimeni sa zic ceva; dar eu asa am avut senzatia
VT: dintr-un simplu sentiment amical zic
AC: ok, dar de ce sa fiu eu considerat vinovat pentru senzatiile tale?
AC: imagineaza-ti ca doar 10 din cei 700 mi-ar comunica pe Messenger senzatiile lor
AC: cum as mai avea timp si mai ales CHEF sa mai scriu?
AC: si sa editez newslettere?
AC: etc
VT: sper ca nu te supara ce am zis
AC: iarasi ajungem la suparari?
AC: nu de asta e vorba
AC: ma supar, imi trece
AC: ce mare brinza?
VT: ok; o sa ma uit mai exact sa iti arat motivatia mea
AC: eu nu am spus ca nu ai motivatie
AC: ideea este ca nu ma simt dator sa-ti dau socoteala tie sau altcuiva despre ce scriu sau fac
AC: de aceea am introdus subiectul autoritatii
VT: bineinteles ca nu mi-esti dator; dar avem voie sa atragem atentia unui frate, daca consideram necesar ?
AC: da de ce ma alegi tocmai pe mine?
AC: sint convins ca ai veo 10-20 in jur carora le poti atrage atentia
VT: e adevarat
AC: poate si scapi de prietenia lor…
VT: nu esti cam aspru cu mine ?
VT: „documentul Eu si Securitatea nici nu ma grabesc sa-l citesc, de frica ca o sa gasesc aceeasi atitudine a unchiesului care ii povesteste nepotului numai ce vrea el, si nu observa ca nepotul a crescut si poate sa citeasca printre rinduri, mai ales cind a mai tras cu urechea si la ce spun vecinii despre unchies” la asta ma refeream
AC: n-ai inteles
AC: nu era cazul sa continui
AC: trebuie sa vreau si eu sa conversez…
VT: nu mai doresti ?
AC: prefer sa ma consideri vinovat de nici nu stiu ce, decit sa intru in amanunte
VT: bine, nu voi mai zice nimic; te rog sa ma crezi ca ma gandesc la Alin Cristea ca la un frate in Domnul pe care desi nu l-am vazut, ma bucur ca exista, si ca e credincios.
AC: Vasile, am primit emailul de la tine
AC: Iti faci prea multe probleme

8 ianuarie 2007

VT: da; imi fac prea multe probleme stiu
VT: dar doresc sa imi fac
VT: adica, mi se pare firesc sa imi fac astfel de probleme
AC: in viata trebuie sa ne focalizam atentia, energia pe chestiuni esentiale
AC: stiu ca e dureros…
VT: dar mai ales pe oameni, si mai ales pe frati
VT: am auzit o predica, domnul Isus se indrepta spre Ierusalim, spre un scop maret, sa fie crucificat, dar si-a facut timp sa se opreasca sa vindece un orb; cred ca in ce ne priveste, orice activitiate am avea, trebuie sa avem o atentie speciala pentru oameni
AC: da, doar ca tendinta oamenilor e sa te consume
AC: sa muste din tine
AC: sa profite de tine
AC: cineva voia sa joc sah cu el pe Messenger!!!
AC: altcineva ma abordeaza ca a ajuns mai repede la serviciu
AC: o profesoara de literatura
AC: sint solicitari din cele mai nastrusnice
AC: ca sa nu mai vorbesc de chestiuni psihologice
AC: oameni care incep sa mi se confeseze atunci cind nu sint destul de rece
AC: un tinar de pe Masa Rorunda insista sa mi se confeseze
AC: sa dea socoteala
AC: am refuzat categoric

9 ianuarie 2007

VT: salut Alin, doresc sa te intreb ceva: cum intelegi folosirea stilului tau uneori foarte taios si aspru fata de unele persoane ?
AC: fata de unele situatii, mai exact
VT: exact
AC: iar personalizezi prea mult
VT: situatii generate de unele persoane
AC: cred ca ti-am mai spus: eu nu explic prea mult
AC: ar trebui cele mai multe ore ale zilei sa tot explic de ce sint asa, de ce actionez asa etc
VT: esti intrebat des ?
AC: destul ca sa ma irit..
VT: poate ca numai unii, putini, intreaba
VT: deci sa nu insist ?
AC: pai nu vad ce ai putea cistiga
AC: e o chestiune a ta, nu a mea
AC: vrei sa intelegi
VT: cum nu; as putea vedea cum gandeste Alin Cristea
AC: pai poti sa vezi cum gindeste Alin Cristea din ceea ce scrie
VT: daca totusi imi permiti, cat e de crestineste (biblic, cristic etc) folosirea unui limbaj taios fata de unele persoane ? iar, intreb fara presupozitii si prejudecati
VT: imi pari o persoana care iese din multime, si intotdeauna sunt interesat de cum gandeste o asemenea persoana; si daca e posibil, dialoghez direct, cum fac acuma
VT: adica am vazut limbaj mai aspru, dar la alt fel de persoane
VT: unde e de inteles mai usor de catre mine
VT: tu imi dai dificultati
AC: biblic, cristic
AC: iata doua surse care pot sa te lamureasca
AC: pui de napirci
AC: inapoia mea, Satano – l-a injurat Isus pe Petru
AC: au fost date deja aceste exemple pe MR
VT: da; sunt cuvinte categorice si dure
AC: ele nu sint insa relevante pentru identitatea lui Ioan sau Isus
AC: sint relevante pentru situatie in care au fost folosite
AC: morminte varuite
AC: cred ca aici e una dintre cele mai dure expresii
VT: dar iti dai seama ca putini vor subintelege asta cand vor citit mesajele tale; e greu de inteles asta
AC: dar eu nu sint conditionat de ce inteleg altii
AC: desigur, as vrea sa fiu inteles bine
AC: dar nu imi fac iluzii
AC: uita-te in ce lume traim
AC: uneori nici sotul nu isi intelege sotia
AC: dar asta nu e motiv sa nu continue casnicia
VT: eu sunt in cealalta extrema, si nu-mi prea place; gandesc prea mult sa vorbesc sa fiu inteles
AC: depinde de fiecare
VT: am vazut exprimari la tine in genul: „sa ai curajul sa fii”
VT: aproximativ
AC: un poet nu ar trebui sa fie stresat sa fie inteles de mase
VT: m-au pus pe ganduri exprimarile astea
AC: depinde in ce context
AC: trebuie sa imi aduci aminte
AC: sau sa clarifici ideea
VT: adica, de multe ori eu nu am curajul sa fiu, ci incerc sa fiu ce ar trebui altii sa inteleaga
VT: sa indraznesc sa fiu
AC: pai da, la asta ma refer des
VT: sa nu ma arat ce ar trebui sa fiu vazut
VT: ceva in genul
AC: da
AC: aceasta atitudine ne impiedica sa fim gratiosi
AC: sint destui grasi gratiosi
AC: daca sint ei insisi
AC: sau chiar ridicoli, tot sint mai autentici…
VT: ai observat probabil ca esti la un pol opus fata de indemnurile fratelui Ton de a folosi apelative onorabile
VT: cat e de onorabil oponentul tau ?
VT: si mirare si mai mare pentru mine, cum te gandesti la oponent ca fiindu-ti frate ?
VT: nu trebuie sa explici neparat
AC: nu am nimic impotriva apelativelor
AC: atunci cind exprima ceva
AC: acum citiva ani un.. amic mi-a scris un mesaj in care evalua o reactia a mea ca fiind a unui handicapat
AC: dar semna: Cu respect
AC: i-am raspuns ca respectul mi-l cistig
AC: si i-am dat de inteles clar ca sint suparat pe el
AC: ceea ce i-a venit cam greu sa inteleaga
AC: Cit despre apelativul „onorabile” suna atit de depasit
AC: ba chiar cind cineva l-a folosit, Iosif Ton l-a luat la rost ca de ce nu spune: „frate”
AC: asa ca chestiunea ar fi:
AC: Vasile Tomoioaga, Alin Cristea, Iosif Ton
AC: astea sint numele noastre
VT: Tomoiaga, please
AC: astea le putem folosi
AC: scuze
VT: ma mananca limba: dar mercenar nu e prea-prea ?
AC: o, nu
AC: e exact cuvintul potrivit
AC: mercenarul e cel care e angajatul cuiva
VT: apreciez eforul tau de a schimba replicile astea; o seara buna
AC: si tie

10 ianuarie 2007

AC: Vasile, interventiile tale nu ma ajuta
AC: gindeste-te la asta pe viitor, cind vei mai intilni oameni ca mine
AC: si nu te speria de limbajul meu
AC: pe Masa Rotunda
AC: sau catre tine
VT: multumesc ca imi spui
AC: incearca sa simti pulsul inimii
AC: ca sa fii linistit, au fost altii care inca de acum citiva ani mi-au dat astfel de sfaturi
AC: probabil ca toata viata mi se vor da astfel de sfaturi
AC: iata ca nu m-au convins…
AC: e vorba de miza care e la mijloc
AC: nu e vorba de vreun conflict Marius Cruceru – Alin Cristea
VT: tu cunosti mai bine stituatia
VT: eu observ doar cateva licariri ale problemelor
AC: imagineaza-ti ca altii o cunosc si mai bine
AC: eu am insa libertate de miscare
AC: daca niste pastori ar folosi limbajul meu, nu-i asa ca masele i-ar taxa?
AC: frica
AC: probabil frica e cel mai mare dusman al nostru
VT: banuiesc ca foarte putini te inteleg
AC: nu trebuie sa inteleaga multi
AC: nici comunismul nu l-au inteles multi
AC: dar se formeaza convingeri in memoria colectiva
VT: ma rog pentru o rezolvare a acestor probleme in care esti implicat; parte pentru ca mi-e frica de conficte, e drept
VT: pe o alta nota, ai auzit despre filmul http://www.amazinggracemovie.com/ ?
AC: nu
VT: o sa apara la sfarsitul lui februarie
VT: iti recomand sa-i faci un review
AC: trebuie sa ma limitez la informatiile in limba romana
AC: cred ca ai observat ca lucrez cu o cantitate imensa de informatii
VT: ok, pe cand o sa apara;
VT: da

11 ianuarie 2007

AC: Te felicit, Vasile!
VT: sa stii ca in loc sa te invat eu pe tine, am ajuns sa invat eu de la tine
AC: nu stiai…?
VT: nu banuiam
VT: dar ideile tale s-au strecurat in adancimile circumvolutionilor creierului, intr-un fel pe care nu l-as banuit
VT: ma refer la cele legate de teama
VT: si de autoritate
AC: nu esti primul care ajunge la astfel de gesturi…
AC: astept de la un prieten un document foarte important
AC: insa l-am primit de la altcineva
AC: asa ca astept sa mi-l dea si el
AC: pentru ca e spre binele lui
AC: la fel cum gestul tau e spre binele tau
AC: astfel de gesturi maturizeaza
AC: scapi (pentru perioada, cel putin) de teama…
AC: inveti sa-ti sustii punctul de vedere
AC: nu pentru ca ar fi spus Alin Cristea sau Iosif Ton
AC: ci pentru ca asa ai ajuns sa gindesti
VT: eu am nevoie de mai multa terapie in acest caz
AC: toti avem…
AC: uita-te la batrinul Gunther Grass
AC: i-au trebuit zeci de ani sa-si marturiseasca greseala din tinerete – hitlerismul
AC: povara de pe suflet…
AC: nimeni nu l-a obligat
VT: da, am citit despre el; episcopul Varsoviei nu a facut-o deloc
VT: adica nu chiar episcop, ce o fi fost
VT: mie mi-e foarte teama de critica; de asta nu o aduc de obicei; cred ca nu inteleg prea bine diferenta intre critica si criticist
VT: tu o faceai pe undeva
AC: da
AC: e important sa avem spirit critic
AC: dar e cumplit sa ajungem criticisti
AC: foarte important: de critica nu avem cum scapa
AC: ba chiar de minciuni care se spun despre noi
VT: eu mi-am diminuat extrem simtul critic, din cauza criticismului
AC: trebuie echilibru
AC: Masa Rotunda poate sa ofere echilibru atita timp cit sint unii ca tine
AC: De aceea iti spun: Felicitari!
VT: consider ca e un compliment, si de asta zic Multumesc
AC: gestul tau e important pentru Masa Rotunda
VT: sa stii ca, fara sa meditez adanc la felul in care intelegi tu anumite lucuri, nu as fi facut asta
AC: da, cam stiu…
VT: dar m-ai obligat sa gandesc ‘out of my box’
VT: puteam sa te categoriesesc repede si sa scap de anumite intrebari
VT: in sfarsit; e bine sa stiu despre documentul amintit ?
VT: ca tu esti smecher si amintesti ceva cu scopul sa fie observat
AC: pe care il astept de la prietenul meu?
VT: da
AC: hm
AC: am amintit nu atit pentru document
AC: cit pentru ca e important pentru el sa mi-l dea
AC: eu il am deja…
AC: dar i-am spus ca s-a blegit in ultima vreme…
AC: acum un an sotia lui imi multumea pentru ca am scos ce are mai bun din el
AC: punindu-l in astfel de situatii
AC: si discutind, bineinteles
AC: trebuie sa recunosc ca, pe de alta parte, scot din unii oameni si ce au mai rau…
AC: intelegi la care oameni ma refer
VT: intuiesc ca e greu sa fii inteles corect
VT: de catre cei mai multi; si in acest caz scoti de la unii ce-i rau
AC: da, e destul de greu
AC: insa important e ca prezenta in spatiu public are semnificatie
AC: asta se simte imediat…
AC: pentru asta nu trebuie multa intelegere
AC: sau explicatii
AC: ieri am trimis un articol interesant pe lista cu cei mai multi romani: 6.500
AC: sa vezi cite reactii sint…
AC: si nu am facut altceva decit sa semnalez un articol: Isaila: Iarta-ma, Beatrice!
AC: din Evenimentul Zilei
VT: l-am citit
AC: e adevarat ca de doua luni trimit tot felul de articole
AC: care au atras atentia asupra mea
VT: articolul e foarte bun; mama e adventista; am inteles foarte bine esenta
AC: acum urmeaza etichetarea ta
AC: sfatosenii
VT: omul lui Alin
VT: nu-s sigur
VT: a avut si Corneliu Condria un mesaj mai aspru pentru fratele Ton
VT: un mesaj la locul lui, dar mai aspru

19 ianuarie 2007

VT: ma tem ca mailurile ce tin de Masa Rotunda sunt privite ca nesolicitate
VT: de destinatari
VT: la scurt timp dupa ce m-am inscris, cineva a inceput sa-mi trimita devoltionale, de cateva ori pe zi
VT: l-am rugat sa ma retraga repede de pe lista, ca, vorba ta, sunt ocupat, si am eu de unde sa-mi iau singur devotionalele de care am nevoie
VT: probabil ca si tu ai primit solicitari, dar unii apasa „Spam” fara sa solicite sa nu mai primeasca
VT: ca poti sa zici daca un mail primit e spam, probabil ai observat butonul
AC: nu ma pricep prea mult la chestiunile tehnice…
AC: invat si eu din mers…
AC: si visez sa am cindva un consultant permanent
VT: parerea mea e ca ar trebui sa ceri sa te reinscrii, cu acordul de a nu posta articole presa / culturale, si de a nu discuta persoane
AC: nu sint interesat sa ma reinscriu pe Masa Rotunda
AC: Si daca a nu discuta persoane inseamna sa nu le numesc…
AC: nu sint interesat
AC: pot fi aspru si fara sa dau nume…
AC: dar am dat nume de persoane publice
AC: cum ar fi ca in presa sa nu se dea numele lui Basescu sau al lui Tariceanu?
VT: da; oricum, tu ai fost taxat din cauza posturilor cu Marius Cruceru
AC: nu
AC: Ton ma avea mai de mult pe lista
AC: de fapt, i-a dat pe ceilalti ca sa ma poata da pe mine afara
AC: daca ma dadea numai pe mine, scandalul era mai mare
VT: nu-s sigur de asta
AC: noi da
AC: il cunoastem de multi ani pe Iosif Ton
AC: ia decizii arbitrare
AC: face cum vrea
AC: eu il incurcam, nu altii
AC: pe Ioan Pop nu l-a exclus
AC: si un amanunt, care as vrea sa ramina deocamdata intre noi
AC: promiti?
VT: spune numai daca nu e prea prea … dar promit
VT: da sa stii ca uit ca un lucru e secret
VT: cateodata
AC: aseara am foat la Marius Cruceru
AC: la un ceai
AC: mi-a dat 3 carti
AC: 2 carti ale lui
AC: si una in care apare si el
VT: a fost o tentativa de a rezolva problemele pe care le semnalezi tu ?
AC: eu de obicei semnalez probleme de ordin public
AC: deci nu a fost cazul
AC: a fost o intilnire intre doi crestini
AC: care se baga in seama
AC: uneori prea dur…
AC: viata e complexa
VT: si e bine sa fie asa
VT: sunt tot mai amazed de felul in care Dumnezeu a gandit omul si mantuirea si cunoasterea Lui …
AC: asa ca sa nu incercam sa simplificam lucrurile…
VT: complexitatea intra in asta
VT: Cruceru te intelege ?
VT: intelege ce doresti ?
VT: a, voiam sa te intreb ceva zilele astea … ai fost invitat la seminarii / dialoguri / chestii de astea, din partea bisericilor?
AC: mai exact?
VT: ai fi o persoana potrivita in a vorbi crestinilor, mai ales tineri, despre anumite subiecte care ne ‘ard’ zi de zi
VT: legate de cultura, media, filme etc
VT: cultura evanghelica, ceea ce promovezi tu
VT: am citit in cv-ul tau ca ai fost odata la Quo Vadis
VT: la evenimente in genul asta ma refer
AC: si la Iasi de 2 ori, asociatia Onisimos
AC: luna viitoare ma duc la Curtea de Arges
AC: din cind in cind sint invitat
AC: dar NU in contextul oficial
VT: mi se pare de mare importanta chestiunea asta, discutii, seminarii, etc; cartile sunt interesante, dar oamenii au nevoie de oameni;
AC: multora li se par importante
AC: dar…
AC: trebuie sa tina cont de relatia cu liderii oficiali…
VT: mai specific?
VT: sa nu sara peste autoritatea imediata?
AC: a ma invita pe mine e batator la ochi
AC: avind in vedere pozitia mea aspra, publica, la adresa liderilor
AC: un student a avut probleme in anul 4 doar pentru ca a scris despre misiunea lui in Turcia in confesional@
AC: iar studentilor li s-a interzis sa viziteze biserica Providenta!!!
AC: care era, bineinteles, cea mai atragatoare pentru studenti

Pustane (20): Prostia ca un câine credincios

20 februarie 2009

“Un alt produs al prostiei este înţepenirea în tipicuri şi şabloane, pe care ţi le faci singur şi din care nu mai poţi ieşi şi, cu cât ţi se pare ideea mai nobilă, cu atât mai tare te înverşunezi să o susţii. Să nu uităm pe pretorul Piso care a scos de pe gură ‘Fiat justitia pereat mundus’ – ‘să se facă dreptate de-ar fi să piară lumea’, cu prilejul unei adânci săpături în puţul gândirii. Ce se întâmplase? Un om dispăruse de acasă şi totul părea a fi o crimă. A fost acuzat vecinul lui şi s-a hotărât consamnarea acestuia la moarte. Sentinţa a fost dată spre executare unui centurion care l-a luat pe condamnat şi l-a dus să-i taie capul în piaţa publică. În timpul acesta a apărut cel crezut mort, care nu fusese decât în concediu. Normal că centurionul n-a mai dus la îndeplinire sentinţa. Pretorul Piso a gândit însă altfel. O sentinţă odată ce-a fost dată nu se poate revoca şi astfel a tăiat capul condamnatului. Apoi a tăiat şi capul centurionului pentru neexecutare de ordin. Apoi a tăiat şi capul celui plecat în concediu pentru că din cauza lui au pierit doi nevinovaţi. ‘Fiat justitia pereat mundus’.

A nu şti sau a nu putea să-ţi faci mea culpa, să retractezi, să ceri iertare, să mai studiezi, să asculţi şi părerile altora, iată un drum scurt spre o boală de multe ori incurabilă.”

Vladimir Pustan: Prostia ca un câine credincios (Scrisorile lui Belerofon, Editura Fabrica de Vise, Beiuş, 2007)