Îndurare aspră (9)

“Într-o după-amiază, mergeam cu Davy prin University Parks şi Mesopotamia, vorbind despre o zi când vom scrie un roman în care să surprindem extraordinara varietate a vieţii de la Oxford, inclusiv Studioul, un roman în care aveam să ne introducem pe noi înşine ca personaje. Apoi, repetându-ne cuvintele ‘Într-o zi, poate’, am pornit spre Copper Kettle să luăm un ceai pe High. În seara aceea, au venit la noi, ca de obicei, nişte prieteni. Unul dintre ei era Julian, iar celălalt era Richard, un necreştin de la Corpus Christi College. Ei bine, tocmai Richard a dorit să discute despre creştinism. După ce am dezbătut îndelung subiectul, Richard a spus: ‘Lucrul care mă nedumereşte este Trinitatea. Trinitatea, dar mai mult ca orice, Întruparea. Toţi păreţi să credeţi că Isus a fost, în acelaşi timp, om deplin – şi Dumnezeu deplin. Dar, în numele bunului simţ, cum putea să fie aşa ceva? Voi creştinii vă refugiaţi în mistere.’”

Sheldon Vanauken, Îndurare aspră, Editura Kerigma, 2008

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: