Archive for 20 iulie 2009

Centenar Biserica Baptistă Pecica

20 iulie 2009

pecica

Aniversarea a avut loc duminică, 19 iulie 2009.

Reclame

400 de ani de la înființarea primei biserici baptiste

20 iulie 2009

amsterdam400

Federaţia Europeană Baptistă organizează în 24-26 iulie la Amsterdam, unde se află clădirea în care a funcţionat prima biserică baptistă, aniversarea a 400 de ani de istorie baptistă.

Site-ul oficial: amsterdam400.org

Ravi Zacharias (20)

20 iulie 2009

“Utopia ateistă, în sensul ei atât literal cât și figurat, s-a prăbușit din cauză că în centrul tezei sale rezidă o jalnică incapacitate de a construi o teorie etică rezonabilă, coerentă și consistentă, fără a o reduce la un pragmatism pur.”

Ravi Zacharias, Poate omul să trăiască fără Dumnezeu?, Editura Cartea Creștină, Oradea, 2009

Studio Mesaj: Reportaj zilnic de la Cristia

20 iulie 2009

Din 20 iulie pe site-ul Studio Mesaj se poate urmări zilnic cîte un reportaj realizat la Cristia.

Tolba cu tîmpenii (000011)

20 iulie 2009

„Atunci când ne vrea Dumnezeu undeva, toate merg strună.”

Conferința Istoria Binecuvântării 2009

20 iulie 2009

ib2_450

Valea Drăganului, 27-31 iulie / 3-7 august 2009

Ravi Zacharias (19)

20 iulie 2009

“În nenumărate campusuri universitare din lumea întreagă am întâlnit studenți revoltați sau membri ai corpului profesoral pândind ca un animal de pradă să se năpustească asupra religiei, pregătiți să lanseze îndelung repetata și prost înțeleasa acuzație: Cum rămâne cu miile de oameni omorâți în numele religiei?

Nu este deloc greu de răspuns la această întrebare atât de încărcată emoțional, dacă cel care întreabă dă mai întâi socoteală de toate crimele ce au fost comise de către cei care au trăit fără Dumnezeu, oameni ca Hitler, Stalin, Mussolini, Mao și alții ca el. Antiteistul se arată foarte grăbit să înfiereze toate convingerile religioase aruncând vina, fără deosebire, asupra tuturor celor care pretind că sunt persoane religioase. Dar de ce nu dau dovadă de aceeași râvnă și când ar trebui să-i învinovățească pentru violență pe cei nereligioși?”

Ravi Zacharias, Poate omul să trăiască fără Dumnezeu?, Editura Cartea Creștină, Oradea, 2009

Tolba cu tîmpenii (000010)

20 iulie 2009

„Domnul numai cu amărîți lucrează.”

Ravi Zacharias (18)

20 iulie 2009

“Poate cineva să prescrie absolut orice, indiferent pe ce bază? Începând cu Woody Allen și sfârșind cu Howard Stern, lista cu pontifi care emit judecăți ex cathedra și modelează opiniile generației noastre e nesfârșită. Dacă pentru ca un lucru să fie crezut este suficient să-l crezi, prescriptivismul neargumentat este în mod evident vulnerabil în fața prescripțiilor opuse. Cum ar putea cineva să prescrie un principiu moral, sau absența unui principiu, fără să justifice autoritatea sursei la care apelează? Și totuși, acesta este nivelul la care se dezbat cele mai multe probleme. În talk-show-uri sau în dezbaterile dintre politicieni, pozițiile adverse sunt amendate constant și disprețuitor ca fiind o impunere asupra propriei poziții, uitându-se că de fapt tot o impunere este și situația inversă, când propria poziție este oferită celuilalt ca o soluție superioară.”

Ravi Zacharias, Poate omul să trăiască fără Dumnezeu?, Editura Cartea Creștină, Oradea, 2009

Tolba cu tîmpenii (000009)

20 iulie 2009

„Bloggerii de doi lei trebuie să dispară.”

M-a bătut și altădată gîndul de a comenta (unele din) tîmpenii care se adună în tolba mea de blogger.

Iată că acum chiar pun în aplicare intenția.

Ce înseamnă „de doi lei”? Referința era, desigur, la calitate. Cel care a scris afirmația respectivă nu a comentat mai multe. Deși putem intui ideea pusă în discuție, formula este total neinspirată.

Se spune că Charles de Gaulle ar fi văzut scris pe praful de pe o mașină: Jos proștii! La care ar fi replicat: Vast program!

De atîtea ori întîlnim un astfel de slogan care e de departe rupt de realitate. Bloggerii de doi lei nu vor dispare niciodată, la fel cum proștii nu vor dispare niciodată.

O formulă ceva mai echilibrată ar fi fost: Bine-ar fi să existe mult mai puțini bloggeri de doi bani.

Dar și așa rămîn două chestiuni neclare, referitoare la blogging și la chestiunea evaluării.

Bloggeri vor fi întotdeauna de tot felul. Doar cei care au colindat cît de cît blogosfera (inclusiv pe cea evanghelică, de unde provine afirmație cu pricina) știu cîte îndură Internetul. Dacă ar cădea Internetul de fiecare dată cînd mai apare cîte o tîmpenie (mi-am făcut încă de la început o tolbă mare, să încapă destule care s-or aduna), am sta cîte o săptămînă-două la rînd să ne conectăm iarăși. Dacă punem la socoteală și vulgaritățile, abia la 2-3 ani o dată am putea trimite cîte un email.

Ideea că bloggerii de doi lei trebuie să dispară nu are de a face cu realitatea.

Bloggingul se face atît de către cei buni, cît și de către cei răi. Păi dacă bloggerii de doi lei trebuie să dispară, nu trebuie să dispară, frate, și bloggerii răi? Dar să dispară și cei care nu pricep decît legile, contabilitatea, vorbesc în termeni manageriali, că ăștia ne fură marile idei literare, filosofice, artistice, teologice ale omenirii! Și cu siguranță mai putem să găsim și alte categorii de bloggeri care să dispară. De parcă ar fi după noi!

Noi putem doar să negociem spațiul public (vezi citatul celebru: Pentru ca răul să triumfe este destul ca cei buni să nu facă nimic.). Putem să ne îmbunătățim bloggingul ca să oferim alternative, putem să promovăm blogurile de calitate, postările de calitate, informațiile ‘adevărăcioase’, putem să ne indignăm cînd apar în public minciuni și vulgarități, sau putem să tăcem, că uneori e mai bine să ne consumăm energia cu lucruri mai eficiente etc.

Așadar, ideea în discuție nu ar fi să dispară bloggerii de doi lei, nu de ei ar trebui să vorbim (prea mult), ci de noi, cei care ne credem de 10 lei, ce facem pentru a atrage atenția asupra ideilor importante, nobile etc.

Cu alte cuvinte, chestiunea bloggerilor de doi lei nu este una axiologică, nu de evaluare estetică, managerială, a performaței e vorba, ci este o chestiune existențială: Cît din existența mea ar trebui să aibă de a face cu prezența bloggerilor de doi lei? Sau, și mai bine: Cît din existența mea să dedic bloggingului de calitate.

Chestiunea a doua e și mai complicată: Ce înseamnă „de doi lei”? În raport cu ce?

Pentru a evalua ceva, trebuie să existe criterii de evaluare. La fel ca și legile, criteriile bune de evaluare sînt emise de oameni de o anumită valoare, adică criteriile de evaluare nu sînt toate la fel de bune și oportune (în orice etapă istorică sau comunitate interpretativă, dacă e să mirosim și puțin postmodernism).

Nu toți oamenii au aceeași competență de evaluare în orice domeniu.

Așadar, ca să fiu mai scurt, pentru a evalua bloggingul avem nevoie de criterii de evaluare și avem nevoie de competență (dacă se poate și de o anumită tradiție în evaluarea respectivă).

Știu la ce s-a referit cel ce a debitat afirmația în discuție, în cel mai bun caz vrea să citească DOAR blogguri bune, iar în cel mai rău caz a vrut să fie… rău, făcînd o astfel de afirmație.

Referirea fiind la blogurile evanghelice, subliniez că există deja parametri după care putem face evaluarea. Desigur, subiectivismul are și el un procentaj mai mare sau mai mic în orice evaluare. Însă tocmai o evaluare complexă are menirea de a se impune în fața unor opinii exprimate cu lejeritate, fără competență, din neatenție poate, din răutate probabil etc.

Nu voi aici intra în amănunte în ceea ce privește evaluarea, ideea este că dacă vrem lucruri bune, trebuie să muncim pentru ele. Dacă vrem să citim ziare bune, trebuie să aflăm care sînt ele. Dacă vrem blogguri bune, atunci trebuie să aflăm mai întîi care sînt astea.

De la 2 lei la 10 lei e destul loc pentru blogguri de tot felul. O droaie de bloggeri nu scriu pentru a fi clasificați, evaluați, citiți de mari mase de vizitatori etc. Despre filosofia bloggingului s-a scris puțin, încă mai e destul loc de scris. Cum despre existența ființelor umane s-au scris destule cărți (90% dintre cărțile care apar în lume sînt considerate neimportante, ca să nu zic proaste), s-au făcut filme, ca să nu mai vorbesc că ne vedem cu vecinii în fiecare zi.

Fiecare om este o poveste. Bloggingul ar putea să conțină episoade din viața umană. Sau nu. :)

Evanghelici în Top 100 WP (20.07.2009)

20 iulie 2009

20 iulie 2009, 00.00

În paranteză: poziţia în Top ZeList (33.081 de bloguri româneşti)

Topul blogurilor

14. mariuscruceru (727)
18. stiricrestine (820)
51. crestintotal (3105)
52. rasvancristian (1616)
85. danutm (360)

Topul creşterilor

46. romaniaevanghelica.wordpress.com (629)
57. hunedoaraevanghelica (1280)

Topul postărilor

28. Spalatorie auto cu scop caritabil la Timisoara
81. Oamenii care gustă din harul salvator [9]
85. Sufocati de slava lumeasca
100. Comicul crestin Rich Praytor