Mânie-te, dar… (1)

“Dumnezeu ne dă voie să ne mâniem. El știe și înțelege înclinația naturală a omului de a se mânia. Aceasta este una din emoțiile pe care le cunoaște chiar și El. Acest sentiment poate fi recunoscut în plânsul unui bebeluș, la fel de bine ca în strigătul patriotului în fața nedreptății. […]

Cele mai multe dintre noi nici măcar nu înțeleg mânia. O fi însemnând aruncarea unor lucruri, țipete și urlete înspre cei dragi? Sau înseamnă a ține ranchiună din cauza unei trădări? Nu, acestea sunt exemple de exprimare nepotrivită a mâniei. Există o diferență clară între mânie și păcat.”

Mânie-te, dar nu strica totul! – Lisa Bevere, Societatea Biblică din România, Oradea, 2009, 199 pag.