Păcatele limbii: abureală

„Până la urmă, verbul a aburi şi derivatele sale (abureală, aburitor) fixează una dintre funcţiile esenţiale ale limbajului, din perspectiva argotizanţilor: cea de ascundere a adevăratelor intenţii, de înşelare şi manipulare. Câmpul semantic al manipulării e destul de bogat: alături de a aburi şi a vrăji mai apar, sporadic, a îmbârliga, unele expresii care conţin termenul texte (a băga texte), locuţiunea a face din vorbe etc. Surprinzătoare e atragerea – se pare, recentă – în aceeaşi sferă semantică a numelui de acţiune mangleală (derivat de la a mangli – „a cerşi” şi „a fura”), ca „discurs înşelător, vrăjeală”: „Ce mangleală are şi Marius ăsta, te face din vorbe înainte să-ţi dai seama!” (123urban.ro).”

Rodica Zafiu, în România literară, Nr. 7/2009

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: