Thymos – Precizări

Astăzi, Marius Cruceru a depășit cu mult limita de exprimare, după cum se poate vedea în Rotundo-pătrățoase (3).

Dar, mai trist, a făcut declarații impertinente, dacă nu mincinoase de-a binelea, încercînd să arate, cu totul neconvingător, că termenul thymos ar avea (doar) conotații negative.

Nu este pentru prima dată cînd folosește termenul thymotic / thymos (de obicei pentru a încerca să mă discrediteze), cu altă ocazie am să prezint numeroasele mențiuni ale acestui termen în postările și mai ales comentariile lui Marius Cruceru.

Azi, cînd, în sfîrșit, cineva a întrebat ce înseamnă thymotic, iată ce scrie:

Marius David spune:
decembrie 8, 2009 la 6:49 pm

“stai că explic în vreo 10 zile. Un fost prieten care “a murit” înnecîndu-se cu nişte mess-uri (what a mess!) a adoptat termenul, ignorand fiind în privinţa tuturor semnificaţiilor cuvîntului, mai ales în Scripturi.

Thymos este un sentiment care este TOTDEAUNA negativ în dreptul oamenilor, pozitiv numai in dreptul lui Dumnezeu.

Însemnă: ciudă, mînie, furie, înverşunare, năduf, obidă, pandalie,

se găseşte în efeseni 4:31 spre exemplu Orice amărăciune, orice iuțime, orice mînie, orice strigare, orice clevetire și orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru.

Este interesant felul în care Homer foloseşte acest termen în scrierile lui. Achile era thymotic, dar asta l-a şi condus spre moarte.”

Acum 4 ani, la 1 decembrie 2006, am lansat site-ul de puzzle cultural Thymos.

Încă de atunci am explicat ce înseamnă acest concept, iar anul acesta am afișat pe acest blog, în 28 octombrie 2009, postarea Thymos-ul, pe care o reiau aici, la final.

Mai jos voi da exemple din diverse surse, care arată fără îndoială că acest concept, thymos, are (și) conotații pozitive, fapt pentru care l-am și ales ca nume al site-ului de puzzle cultural pe care l-am lansat acum 4 ani și ca nume al asociației pe care am inițiat-o.

1. Francis Fukuyama:

„Thymos… constitutes something like an innate human sense of justice, and as such is the psychological seat of all the noble virtues like selflessness, idealism, morality, self-sacrifice, courage, and honorability.”

2. Mircea Cărtărescu, în Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, 1999, pag.53-54:

“În Fenomenologia spiritului [de Hegel], omul inițial apare ca o ființă care, pe lîngă nevoile naturale, mai are și altele, complet nemateriale. Între acestea, una dintre cele mai importante este ‘dorința dorinței celorlalți’, adică nevoia de a fi recunoscut, iubit și prețuit de ceilalți membri ai comunității din care face parte. În lupta pentru recunoaștere omul își depășește condiția biologică, pentru că ajunge să acționeze împotriva propriului instinct de conservare, dovedind eroism și spirit de sacrificiu. Pot exista diverse nume pentru această nevoie de recunoaștere: vanitate, amor propriu, nevoie de glorie, mîndrie sau demnitate, dar Fukuyama folosește [în Sfîrșitul istoriei și ultimul om] un termen preluat din Republica de Platon, și anume thymos, care s-ar putea traduce prin ‘îndrăzneală’ sau ‘spirit’. Cuvîntul grecesc are avantajul că nu are conotații pozitive sau negative (sau mai curînd că le acceptă și pe unele, și pe celelalte), așa încît istoricul îl transformă într-un element central al demonstrației sale. Tehnologia și thymosul, acționînd împreună, generează lumea democratică de azi. De-a lungul istoriei, thymosul a întruchipat spiritul de dreptate al omului și revolta împotriva nedreptății. Într-o măsură mai mare decît cauzele economice, componenta thymotică a sufletului uman este răspunzătoare de cele mai multe evenimente istorice, ca războaiele sau revoluțiile. În 1989, de exemplu, oamenii Europei de Est nu au ieșit pe străzi ca să ceară mai multă prosperitate materială, ci pentru că simțul propriei demnități le fusese lezat vreme îndelungată.

Thymosul însă e o componentă duplicitară a spiritului. Exagerarea sa, sub forma megalothymiei, devine agresivă și antisocială. De aceea filozofi ca Hobbes și Locke tinseseră să o limiteze sau chiar să o extirpe ca pe un viciu uman. Este thymosul aristocratic, opus fundamental spiritului burghez, pentru că perpetuează o morală a stăpînului, opusă moralei sclavului. Tocmai morala sclavului însă, deși atît de disprețuită de Fr. Nietzsche, s-a impus și a triumfat în istorie, de la revoluția creștină pînă la cea burgheză. Sclavul s-a dovedit mai complex sufletește decît își închipuiau cei vechi sau chiar Nietzsche, avînd și el o natură thymotică, opusă celei a stăpînului. Societatea burgheză de azi este consecința și finalul luptei ‘sclavilor’ pentru recunoaștere, care a constituit însăși mișcarea istorică, printr-o ‘recunoaștere universală’ care sintetizează morala stăpînului și pe cea a sclavului. Statul liberal transcende toate modalitățile thymotice iraționale – naționalismul, rasismul etc. –, acordînd deplină recunoaștere individului ca ființă umană. E singurul mod posibil în care thymosul tuturor cetățenilor este satisfăcut în mod rațional. Forma statală care conferă recunoaștere este, cu o expresie a lui Kojève, ‘pe deplin satisfăcătoare’, și cu ea istoria ca mișcare a ideilor ia sfîrșit. În mod concret, recunoașterea cetățenilor se face prin acordarea de drepturi.

În acest punct realizează Francis Fukuyama joncțiunea dintre necesitatea unei economii avansate și opțiunea liberă, pe baze thymotice, a democrației. Liberalizarea economică a societății creează condițiile necesare pentru democrație prin nevoia de învățămînt universal, egalizator prin excelență, care la rîndul său determină nevoia de recunoaștere universală. Dacă această nevoie nu ar exista, oamenii ar trăi fericiți în dictaturi angajate pe calea unei creșteri economice prodigioase, ca în Coreea de Sud. Revoltele populare din această țară, extrem de violente, arată că lucrurile nu stau deloc astfel.”

În acest text am întîlnit pentru prima oară conceptul de thymos, în vara anului 2005. Am fost încîntat și, considerînd că el exprimă anumiți parametri ai ființei umane, l-am adoptat cu convingere.

În nici un caz alegerea mea nu a avut de a face cu ceea ce sugerează Marius Cruceru: “ciudă, mînie, furie, înverşunare, năduf, obidă, pandalie”.

3. David Brooks – All Politics Is Thymotic, 19 martie 2009

“Plato famously divided the soul into three parts: reason, eros (desire) and thymos (the hunger for recognition). Thymos is what motivates the best and worst things men do. It drives them to seek glory and assert themselves aggressively for noble causes. It drives them to rage if others don’t recognize their worth. Sometimes it even causes them to kill over a trifle if they feel disrespected.

Plato went on to point out that people are not only sensitive about their own self-worth, they are also sensitive about the dignity of their group, and the dignity of others. If a group is denied the dignity it deserves, we call that injustice. Thymotic people mobilize to assert their group’s significance if they feel they are being rendered invisible by society. Thymotic people mobilize on behalf of those made voiceless by the powerful. As Plato indicated, thymos is the psychological origin of political action.

If I had the attention of the world’s politicians for one afternoon, I’d lead a discussion on the nature of the thymotic urge. I’d point out that if politicians weren’t consumed by a hunger for recognition, none of them would agree to lead the miserable lives they do. I’d point out that in the thymotic urge, selfishness and selflessness are intertwined. Men compete for personal glory. But thymos also induces them to sacrifice for causes larger than themselves.”

Acest concept de thymos – dimensiunea spirituală din ființa umană care o face să se sacrifice pentru cauze nobile, a stat la baza activității mele publice din ultimii 7 ani, despre care Dănuț Mănăstireanu, mentor al lui Marius Cruceru cu ani în urmă, scria în 10 septembrie 2009:

“Pentru unii, nenumaratele proiecte cullturale pe care le-a inițiat sau în care este implicat Alin Cristea sunt pură apă de ploaie. Pentru mine însă, Confesionala, Revista revistelor culturale, Thymos și, mai nou, Romania evanghelică, sunt proiecte pe care niciun om cinstit și lipsit de prejudecăți nu are cum să le treacă cu vederea.”

Că Marius Cruceru are prejudecăți este un lucru bine cunoscut deja.

Rămîne întrebarea: este Marius Cruceru un om cinstit?

Încă sper să-și depășească resentimentele și să fie un om cinstit.

Pînă acum, Marius Cruceru a încercat să discrediteze Confesionala, Thymos, România Evanghelică (și alte acțiuni ale mele).

4. Bookblog – o prezentare de carte

“Autorul [Paul Tillich – Curajul de a fi] a dovedit că nu este simplu de spus ce e curajul. Că însuşi Socrate a ratat o definiţie valabilă şi nu l-a putut încadra mulţumitor între virtuţi. A fost numit la Platon thymos, un element situat între elementul intelectual şi cel senzual.”

5. Answers.com – Thymos

“Thymos, one element of Plato’s tripartite division of the soul — the other two being reason and desire — can be translated as spiritedness. It is the location of such feelings as pride, shame, indignation, and the need for recognition for oneself and for others.”

6. THYMOS – Journal of Boyhood Studies

7. Thymos – Portland

“Thymos is an Asian American awareness and activism group based in Portland, Oregon. Our mission is to promote intellectual and social self-determination for Asian Americans. Our membership consists of lawyers, business people, professionals, politicians, writers, and community leaders.

We are different from most activism groups in that our focus is on intellectual and social matters, rather than pure civil rights. We take an educated approach to problem solving, using history and knowledge as a means of promoting awareness and action. We are primarily a proactive, rather than a defensive, organization. Although many of our members are professional academics, many of our members are not, thereby enabling us to pool many kinds of talents into our awareness and activism. ”

Cele prezentate mai sus contrazic afirmația lui Marius Cruceru că eu aș fi ignorant “în privinţa tuturor semnificaţiilor cuvîntului”.

Dimpotrivă. Ignorantul e tocmai cel care striga: “Ignorantul!”

Reiau mai jos postarea din 28 octombrie 2009.

Thymos-ul

Există ceva în fiinţa umană care face ca (unii) oamenii să fie dinamici, vizionari, cu demnitate şi nobleţe sufletească, chiar orgolioşi că sînt ceea ce sînt şi realizează ceea ce realizează. În vechime i se spunea thymos, pentru a se denumi astfel elanul vital al spiritului uman.

Pitagora credea că sufletul omului are trei componente: raţiune (nous), minte (phrenes) şi pasiune (thymos). Pasiunea e cea care oferă motivaţii mai înalte decît cele raţionale sau, ce trist!, financiare. Există lucruri care îmbogăţesc sufletul, parametri care nu pot fi identificaţi, explicaţi sau amplificaţi decît cu ajutorul thymos-ului.

Thymos este al doilea nume pentru conştiinţă în greacă, pentru activitatea mentală, după psyche. Vector existenţial la intersecţia conceptelor de spirit, pasiune, elan, demnitate umană, thymos-ul ar fi conceptul care se referă la ceea ce americanii numesc “self-esteem” (respectul de sine), un fel de bogăţie spirituală care se adună cu răbdare şi modestie, cu trudă şi încîntare, de către cei care au învăţat să se mire şi să admire.

Există diferite drumuri pe care le urmăm, dar peste tot ne însoţeşte thymos-ul, care ne face să ne gîndim că existenţa e mai mult decît subzistenţă. În cele din urmă, urma pe care o lăsăm cînd ne tîrîm sau cînd zbur(d)ăm e dată nu doar de mîndria că am înălţat construcţii şi am întins poduri, ci mai ales de pasiunea cu care am adus pe lume visele noastre: thymos-ul.

3 răspunsuri to “Thymos – Precizări”

  1. Despre clasiciști, cu Emanuel Conțac (3) și.. THYMOS! « România Evanghelică Says:

    […] https://romaniaevanghelica.wordpress.com/2009/12/08/thymos-precizari […]

  2. Vaisamar Says:

    Să punem citatul în context. Traduc (cu abilităţile semiclasicistului) din Diogenes, cartea a 8-a: „Sufletul omului se împarte în trei: nous (minte/inteligenţă), phrenes (raţiune) şi thymos (pasiune). Inteligenţa (nous) şi pasiunea (thymos) există şi la alte animale, dar raţiunea (phrenes) numai la om. Locul (arche) sufletului se întinde de la inimă la creier. Partea lui care este în inimă este pasiunea (thymos), în timp ce părţile din creier sunt raţiunea (phrenes) şi inteligenţa (nous). Simţurile sunt semnale (lit. “picături”) de la acestea. În vreme ce raţiunea (phronimon) este nemuritoare, celelalte sunt muritoare. Sufletul se hrăneşte din sânge. Raţiunile (facultăţile [gr. logous]) sufletului sunt vânturi (anemous), căci atât ele, cât şi sufletul sunt invizibile, aşa cum eterul este invizibil.”
    .
    Interesant. Deci “thymos”-ul la Pitagora este ceva ce avem în comun cu celelalte animale. Nu ştiu dacă se poate purifica. De văzut dacă Pitagora spune ceva în acest sens. În orice caz, înţeleg că “thymosul” ţine de animalitate. Că locuieşte în inimă şi că deci nu prea are de-a face cu creierul.
    .
    Citatul grecesc mai jos:
    35 [30] Τὴν δ᾽ ἀνθρώπου ψυχὴν διαιρεῖσθαι τριχῆ, εἴς τε νοῦν καὶ φρένας καὶ θυμόν. νοῦν μὲν οὖν καὶ θυμὸν εἶναι καὶ ἐν τοῖς ἄλλοις ζῴοις, φρένας δὲ μόνον ἐν ἀνθρώπῳ. εἶναι δὲ τὴν ἀρχὴν τῆς ψυχῆς ἀπὸ καρδίας μέχρις ἐγκεφάλου: καὶ τὸ μὲν ἐν τῇ καρδίᾳ μέρος αὐτῆς ὑπάρχειν θυμόν, φρένας δὲ καὶ νοῦν τὰ ἐν τῷ ἐγκεφάλῳ: σταγόνας δ᾽ εἶναι ἀπὸ τούτων τὰς αἰσθήσεις. καὶ τὸ μὲν φρόνιμον ἀθάνατον, τὰ δὲ λοιπὰ θνητά. τρέφεσθαί τε τὴν ψυχὴν ἀπὸ τοῦ αἵματος: τοὺς δὲ λόγους ψυχῆς ἀνέμους εἶναι. ἀόρατόν τ᾽ εἶναι αὐτὴν καὶ τοὺς λόγους, ἐπεὶ καὶ ὁ αἰθὴρ ἀόρατος
    .
    Toată poezia de la finalul acestei postări e frumoasă. Dar nu ştiu cât de mult se pupă cu ce spun textele greceşti (sau filozofii Platon, Pitagora). Pe măsură ce citesc pasajele despre „thymos” din Republica lui Platon înclin să cred că „thymos” e ceva pasional / visceral care se întâlneşte şi la animale, nicidecum „conştiinţă”, „stimă de sine” etc. Mi se pare că „thymos” ţine mai degrabă de adrenalină decât de conştiinţă etc.

  3. Alin Cristea Says:

    A republicat asta pe RoEvanghelica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: