Anul baptist 401 la români

Anul trecut baptiștii au sărbătorit 400 de ani de credință baptistă în Europa. În România au avut loc aniversări mai mult sau mai puțin festiviste.

Marius Cruceru întreba, în 15 octombrie 2009: “Ce ne aşteaptă oare după 400 de ani de baptism? Ce este prin Europa de Vest am văzut. Nu-i încurajator şi nici tentant. Unde vom fi noi, baptiştii români, peste 400 de ani, dacă mergem în continuare pe calea pe care am apucat-o?”

La sfîrșitul anului 2009, Paul Negruț a adresat pe Internet o Scrisoare deschisă bisericilor baptiste din România în care semnala “îndepărtarea Cultului Baptist de Sfintele Scripturi, de doctrina baptistă sănătoasă și de Statutul Cultului Baptist”.

La cîteva zile, Conducerea Cultului Baptist a reacționat printr-un mesaj transmis prin poșta electronică.

În 19 ianuarie 2010 a avut loc la București o ședință a Comitetului Executiv al Uniunii Baptiste. În 26 ianuarie au fost înregistrate, cu nr. 85, respectiv 86, pe 2010, două documente:

Adresa Comitetutului Executiv către comunități
Adresa Președintelui către comunități

Astfel, anul baptist 401 la români începe cu un schimb de scrisori între polurile de influență, Oradea și București, reprezentate oficial de către Paul Negruț, fost președinte și unul dintre actualii vicepreședinți, și Otniel Bunaciu, actualul președinte.

Clivajul Oradea / București a devenit astfel oficial, cu acte doveditoare.

În cele ce urmează avem de a face, așadar, cu următoarele documente:

– Scrisoarea (deschisă a lui Paul Negruț)
– Clarificări (din partea conducerii Uniunii)
– Adresa CE (Comitetul Executiv)
– Adresa Președintelui (Otniel Bunaciu)

1. Comitetul Executiv

Otniel Bunaciu – președinte
Ioneș Tuțac – secretar general
Paul Negruț – vicepreședinte (educație biblică)
Viorel Candrianu – vicepreședinte (misiune)
Ilie Tinco – vicepreședinte (slujire pastorală)
Kovacs Iosef – din partea Convenției Maghiare
Timotei Rusu – Secretar adjunct

Adresa CE precizează că la întîlnirea CE din 19 ianuarie nu au participat Viorel Candrianu și Paul Negruț, ultimul “nu a motivat printr-un răspuns absența”.

4 chestiuni referitoare la Paul Negruț sînt menționate:

1). “Membrii Comitetului Executiv și-au exprimat în unanimitate dezacordul față de maniera în care fratele Paul Negruț a tratat decizia Consiliului Uniunii de la Comănești.” [din 27 octombrie 2009]

Ce înseamnă “unanimitate”? 5-2 (au lipsit Paul Negruț și Viorel Candrianu).

2). Paul Negruț nu a participat 1) la ședința CE care a pregătit Consiliul Uniunii de la Comănești; 2) la Consiliul Uniunii de la Comănești; 3) la ședința CE din 19 ianuarie 2010.

Dar “a fost gata să desconsidere, prin acțiunea dînsului, eforturile colegilor de slujire care reprezintă bisericile din țară”.

3). Paul Negruț nu a trimis Comitetului Executiv nici o sesizare referitoare la decizia Consiliului de la Comănești.

4). Comitetul Executiv i-a adresat personal lui Paul Negruț o scrisoare în care “membrii CE îl îndeamnă cu dragoste, și în numele Evangheliei pe care o slujim împreună, să ia parte pe viitor la discutarea temelor din cadrul ședințelor Comitetului Executiv și ale Consiliului Uniunii”.

2. Consiliul Uniunii

Reiau chestiuni pe care le-am scris în 5 ianuarie 2010:

În Clarificări găsim următoarea precizare:

“Cu ocazia votului din Consiliul Uniunii numai 3 dintre cei aproape 40 de membri prezenți la ședință au votat să nu se accepte nici un fel de subvenții de la stat.”

Însă e necesar să fim atenți și la continuare:

“Toți ceilalți membri (adică peste 90%) au votat să se accepte subvenții de la stat pentru anumite cauze. Singura diferență dintre aceștia a fost că, cei mai mulți au fost de acord ca să fie incluse în aceste finanțări și subvenții pentru reparații și construcții de clădiri.”

Poate de aici rezultă diferența dintre cifra de 3 membri care au fost împotriva subvențiilor de la stat și cifra avansată de Paul Negruț (adică cea pe care trebuie să o calculăm noi din ceea ce scrie orădeanul): 12!

Dar și dacă ar fi vorba de 12, rezultă că aproape 28 au votat și astfel s-a luat hotărîrea pe care o contestă fostul președinte al baptiștilor.

Acest “aproape” ne dă ceva bătăi de cap. Cîți membri sînt în Consiliul Uniunii Baptiste?

Art. 91 (1) din Statut precizează că din Consiliu fac parte “membrii Comitetului executiv, aleși de Congres, reprezentanții comunităților si ai Convenției Baptiste Maghiare, validați de Congres, rectorul Institutului Teologic Baptist din București, rectorul Universității „Emanuel” din Oradea și directorul Casei de Pensii a Cultului, validați de Congres”.

Consiliul este ales pe o durată de 4 ani!

În Creștinul azi Nr. 3/2007 este prezentat Consiliul ales la Congresul al 34-lea, din 17-18 mai 2007, format din 37 de membri!

Iar dacă au lipsit unii (cel puțin Paul Negruț, Ilie Țundrea, Dorel Popa, Vasile Paul), oare cine a scris Clarificări nu a vrut să scrie, de fapt, “aproape 30” (în loc de „aproape 40”)?

CINE a scris Clarificările?

Nu știm încă cine a scris Clarificările, dar Adresa Președintelui e de fapt o variantă puțin modificată a Clarificărilor.

În Adresa Președintelui găsim următoarele precizări:

A. “Cu ocazia întâlnirii Consiliului Uniunii de la Comănești au participat 38 de membri din care 35 au avut drept la vot.”

Cîți membri are, totuși, Consiliul Uniunii?

B. “Consiliul Uniunii nu a discutat acceptarea de salarii de la stat.”

C. Scrisoarea deschisă a lui Paul Negruț a fost “trimisă” prin Internet și prin poștă.

Căror biserici a fost trimisă prin poștă? Sau a fost trimisă unor pastori?

D. În Clarificări era menționat faptul că s-a stabilit ca deciziile Consiliului Uniunii, care privesc viața tuturor bisericilor baptiste, să fie făcute publice.

În 6 ianuarie scriam: Ce înseamnă… să fie făcute publice? Se trimite circulară bisericilor?

Iată că Adresa Președintelui precizează acum: prin „Știri baptiste”.

3. Paul Negruț

Fostul președinte pare mai interesat de Conferințe și Congrese decît de Consilii și Comitete Executive.

Iată ce scria în Scrisoare:

„Membrii Consiliului Uniunii care, la propunerea fr. Otniel Bunaciu, Președintele Uniunii, au votat pentru acceptarea subvențiilor de la Stat, au argumentat că Statutul este neclar în această privință, și prin urmare Consiliul este îndreptățit să schimbe hotărârile anterioare privitoare la acest aspect. Personal cred că atât hotărârile precedente ale Consiliului, Conferinței cât și ale Congresului consfințite în Statut sunt cât se poate de clare.”

Cum acum știm că Paul Negruț nu a participat la cel puțin 3 ședințe, cu atît mai suspectă este menționarea numelui președintelui actual, Otniel Bunaciu, în Scrisoare. Paul Negruț, care nu a fost prezent la întâlnirea respectivă, a fost dezinformat, sau, dacă a fost informat, a folosit acest moment în interes propriu în construirea discursului public al Scrisorii deschise.

Precizarea președintelui actual este însă fără echivoc:

“Afirmația că discutarea acceptării subvențiilor de la stat a fost propusă de Președintele Cultului nu este adevărată. Discutarea problemei a avut loc la solicitarea Secretariatului de Stat pentru Culte în mai multe rânduri deoarece mai multe biserici din Uniune au acceptat deja bani de la stat în ultimii ani. Decizia a fost luată de către Consiliului Uniunii ca răspuns la aceste solicitări deși Conducerea Cultului nu a făcut nici o cerere pentru obținerea de subvenții din partea statului!”

La rîndul lui, președintele actual nu a scăpat ocazia să menționeze Oradea în două rînduri, fapt regretabil din perspectiva declarației că “intenția este numai de a clarifica ceea ce poate fi înțeles greșit”. Este observabilă și o intenție de discreditare a polului de influență Oradea.

Scopul urmărit de Paul Negruț este clar menționat: “la proxima ședință a Consiliului Uniunii se impune revenirea asupra acestei decizii care duce Cultul Baptist într-o direcție greșită”.

După ce că chiulește de 3 etape, orădeanul “convoacă” o ședință cu propria sa ordine de zi… Deh, obișnuit să fie președinte 8 ani și rector încă și mai mulți ani…

4. Internet

Această chestiune devine una importantă pentru anul baptist 401 la români, întrucît cei 3 președinți postdecembriști – Vasile Taloș, Paul Negruț, Otniel Bunaciu – au apelat recent la Internet pentru chestiuni importante legate de Cultul Baptist.

Bloggerii Vasile Taloș și Paul Negruț se trezesc însă numai pentru a mormăi cîte ceva și apoi intră din nou în hibernare.

Vasile Taloș a avut 5 postări în ianuarie 2008, 3 postări în februarie 2009 și o postare în ianuarie 2010.

Paul Negruț, în a doua jumătate a anului 2009, a avut doar 2 postări!

Otniel Bunaciu încă speră în “Știri baptiste”. Noi nu mai sperăm. Ne-am convins de lipsa de viziune sau de lipsa mijloacelor de punere în practică a viziunii referitoare la comunicarea cu mediul baptist.

Faptul că acești președinți au apelat la Internet nu indică o nouă etapă în evoluția Cultului Baptist, ci o nouă criză în regresul Cultului Baptist.

“Consiliul Uniunii, în ședința ținută la biserica Maranata din Arad în anul 2008, a decis ca membrii Consiliului să nu dezbată agenda de discuții a Consiliului în afara ședințelor acestuia. Potrivit Statutului Cultului, ședințele Consiliului Uniunii au loc în cadrul unor întâlniri a membrilor acestuia și nu pe internet.”

Ce eficiență are decizia Consiliului Uniunii din 2008?

Dacă nu dezbate Pătrățosu, iată că dezbate Rotundu.

Dacă Paul Negruț nu a fost la ședințe, încă nu e clar că a ales să ciripească pe Internet? Caută aderenți și mijloace de influență.

Din fericire, încă nu știe cu ce se mănîncă… Doar ce-l mai inițiază Marius Cruceru…

Brînză bună și Marius Cruceru și Paul Negruț, păcat că s-a împuțit burduful…

Pentru prima dată în istoria Cultului Baptist, Internetul are un rol decisiv în dezbaterile confesionale.

Nu-i chiar bine, dar nici rău de tot…

3 răspunsuri to “Anul baptist 401 la români”

  1. ascultareacredintei Says:

    Unele observatii mi se par interesante si pertinente.

    Problema de fond, totusi, care este? Pe ce se poarte, totusi, discutiile? Pe bani de la stat, daca-i primim sau nu. Deci, si daca ar fi fost Roma si Constantinopol, Oradea si Bucuresti, Satu Mare si Constanta etc tot nu ar avea vreo relevanta, fiindca daca doi au opinii diametral opuse in aceasta problema, evident ca nu au cum sa mearga pe aceeasi linie.

    Deci, poate ca aveti dreptate cu privire la disputa despre care amintiti, numai ca, nu asta conteaza, ci, daca primim sau nu fonduri. Aici este toata problema. Desigur, mai adanc salasluieste teologia care formeaza aceste opinii, puncte de vedere.

    Eu sunt impotriva unei atare relatii cu Statul. Din convingere personala (pe care o am de cand nici nu auzisem despre Paul Negrut, Bunaciu Otniel sau alte nume aflate intr-o oarecare opozitie).

    Sa nu pierdem batalia. Se pare ca multi spectatori sunt trimisi in multele arene construite pentru a induce in eroare, pe cand meciul de tenis de disputa doar pe un teren. Este vorba de batalia fondurilor, si nu doar.

    Dar, oricum, mi-am clarificat mai multe lucruri citind documentele postate de dvs. Multumesc pentru efort si interes.

    Succes la articole curate.

  2. Alin Cristea Says:

    În nici un caz nu de chestiunea banilor de la Stat e vorba în articolul meu.

    Dacă luăm în considerare singurele două postări ale bloggerului Paul Negruț din a doua parte a anului 2009, atunci sînt cel puțin două chestiuni de fond:

    – colaborarea unor pastori cu Securitatea comunistă – aceasta este o chestiune de relație a evanghelicilor cu trecutul

    – relația dintre Biserică și Stat (din perspectiva accesării fondurilor de la stat, dar nu numai, întrucît în discuție intervine și factorul politic, adică intruziunea politicului în spațiul eclesial) – aceasta este o chestiune de relație a evanghelicilor cu prezentul

    Pe lîngă aceste două chestiuni de fond, eu am adăugat încă una:

    – pentru prima oară în istoria Cultului Baptist, Internetul are un rol decisiv în dezbaterile confesionale

    Așadar, avem: relația cu trecutul, relația cu prezentul și relația cu spațiul virtual.

    Chestiunea banilor de la stat nu a făcut decît să ne distragă atenția de la cele 3 chestiuni de prim rang.

    Și, totuși, pentru că dragostea e cea mai mare, altfel sîntem chimvale zîngănitoare, chestiunea frățietății rămîne cea de fond, dacă reușim, desigur, să o separăm, cumva, de aspectele instituționale.

    Dacă nu sîntem de acord unii cu alții, ce facem? – Asta e chestiunea de fond, adică problema segregaționistă: care sînt principiile și criteriile conform cărora ne separăm unii de alții atunci cînd nu sîntem de acord unii cu alții?

    Banalizînd problema, se poate observa lipsa discernămîntului în a distinge chestiunile principale de cele secundare.

    Faptul că Paul Negruț a lipsit de la cel puțin 3 ședințe este un aspect principal sau secundar?

    După cum l-am tratat în articol, este evident că l-am considerat a fi unul principal, care ține de cum se relaționează Oradea / Paul Negruț la București.

    Privind lucrurile în context, putem lesne observa că cei care sînt la conducerea Cultului Baptist sînt obligați, prin natura poziției lor, să caute unitatea.

    Pe cînd Oradea / Paul Negruț nu.

    Dacă ar fi fost o astfel de situație conflictuală pe vremea mandatului lui Paul Negruț, acesta ar fi fost obligat să aibă un apel asemănător celui de acum al lui Otniel Bunaciu.

    Ca să nu mai lungesc comentariul meu, voi spune că Paul Negruț pare a-și fi epuizat rolul în istoria baptiștilor din România o dată cu încheierea celui de al doilea mandat de președinte.

    Nu avem parte de un alt președinte cu personalitatea lui Paul Negruț (sau a lui Vasile Taloș), dar încă nu putem să spunem dacă lucrul acesta e mai mult rău sau e mai mult bun.

    În ultimii ani, m-am gîndit, de asemenea, cine va fi succesorul rectorului Paul Negruț.

    Astfel, ajungem la încă o chestiune de fond: relația baptiștilor cu viitorul.

    Sînt dezamăgit, trist și oarecum resemnat.

    Pe lîngă iluzia rezolvării relației cu prezentul, dar și iluzia împăcării cu trecutul, evanghelicii români au și iluzia viitorului luminos.

    Voi continua eforturile în a destrăma cît se poate din aceste iluzii.

    Avem nevoie și de Oradea și de București, dar trebuie să învățăm să ne trăim frățietatea (primită în Hristos) în contexte incomode, în cadrul unor păreri diferite și moduri de închinare tot mai diversificate.

    De asemenea, într-o țară majoritar ortodoxă, evanghelicii nu pot avea o voce publică decît împreună.

  3. Lecție: Cum nu trebuie scris un articol « România Evanghelică Says:

    […] nu trebuie scris un articol By Alin Cristea Nici nu a terminat bine de citit articolul meu Anul baptist 401 la români că s-a și apucat să scrie pe blogul lui, imitîndu-mi, într-un stil jalnic, stilul […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: