Archive for 7 martie 2010

Ieri, la Proiectul Timotei

7 martie 2010

http://proiectultimotei.wordpress.com

Declarația zilei – 7 martie 2010

7 martie 2010

„Cel mai important instrument [muzical] din biserică este … biserica!” – Adrian Condria

Comentariu la: “Manelizarea” serviciilor divine

7 martie 2010

Ambasadorul are azi postarea: “Manelizarea” serviciilor divine

Iată comentariul meu:

1. Într-o astfel de postare scurtă nu se pot scrie atît de multe (m-am simțit… manelizat, cu atîtea tobe și chitări axiologice pe capul meu în timp ce citeam). Dacă postarea vrea să și convingă. :)

2. „Muzica în biserică există pentru a ne ajuta să cântăm.” – să nu reducem muzica la o astfel de funcțiune.

Muzica înseamnă mult mai mult decît (trans)pare în ghetoul evanghelic.

3. „Venim fiecare la biserică cu dorința să cântăm.” – asta reduce Biserica la… un loc și un timp.

Nu VENIM la biserică. SÎNTEM biserica.

Așadar, dacă SÎNTEM biserica, cel puțin din punct de vedere statistic contează mult mai mult ce facem în timpul săptămînii decît în timpul celor 2 (3) plus 2 ore de duminica.

4. „Nu-i nimic mai frumos decât ca fără nici un ritm, tobă sau chitară, o biserică întreagă să cânte din toată inima laudă Mântuitorului și Domnului ei: Isus Cristos.”

Cîntarea doar cu vocile, precum cîntarea cu instrumentele, are caracteristicile ei.

Nu să cîntăm DOAR cu vocile contează, ci dacă cîntarea doar cu vocile reușește să se constituie în… muzică. Sau doar e un fel de… psalmodiere.

Aș putea scrie mîine 10-20 de postări despre muzica și modul de închinare prin muzică din bisericile evanghelice. Că am zeci de ani de experiență. Dar oare pe cîți interesează?

Precum subordonează ideologic poezia (aici se regăsește grotesca manelizare) și alte componente artistice, bisericile evanghelice anexează muzica conform intereselor propagandistice.

Cîți pastori evanghelici știu ce înseamnă muzica, poezia, eseul filosofic, pamfletul religios ș.a.m.d.? Din nefericire, sînt mult mai interesați de programul de duminică decît de educația spiritului lor și al enoriașilor lor.

A pricepe cît de cît ce muzică este compusă pentru nuntă sau pentru funeralii, pentru sala de concert sau muzică de cameră, pentru creștini sau adresîndu-se lumii seculare…

Compozițiile muzicale nu sînt realizate doar pornind de la melodie (melodiile melodice sînt potrivite pentru instrumentul care este… biserica), ci avînd în vedere construcția armonică, dezvoltarea contrapunctică, ca să nu mai vorbesc de corelarea atîtor compoziții cu film artistic, documentar, reclamă, știri, desene animate etc.

Omul contemporan este un om complex. Din păcate, organismele eclesiale fac față tot mai puțin numeroaselor probleme generate de complexitatea omului modern.

Întoarcerea la simplitate nu înseamnă întoarcerea la simplism. MARE ATENȚIE! Că începe să se umple blogosfera evanghelică de astfel de pătrățoșenii!

Mai bine să facem efortul să învățăm să identificăm chestiunile caracteristice vremurilor noastre. Și să-i ascultăm mai cu atenție pe cei care se pricep să le expună și să le confrunte logic, ideologic, teologic și teleologic.

5. Este evident că Scriptura ne îndeamnă să cîntăm cu tot felul de instrumente, cu timpane și cu jocuri, cu instrumente cu coarde și cu cavalul, cu chimvale sunătoare și chimvale zîngănitoare (Ps. 150).

Dar nu oricine la orice oriunde oricum oricui.

Omul e o ființă ritualică. Ce păcat că protestanții protestează mai tot timpul și nu mai apucă, ritualic, să transforme momente în EVENIMENTE.

Nu e de mirare că sînt așa frustrați.

Cluj: Pre-Oratorium – recital de cameră cu Ellen Rose, Kenneth Tucker și Ruben Muresan

7 martie 2010

bisericamanastur.ro

Călăuza ateistului (16)

7 martie 2010

Călăuza ateistului, Editura Politică, București, 1961, 720 pag. (traducere din limba rusă, Moscova, 1961)

“Cea mai importantă transformare din viața societății este construirea comunismului. Înfăptuirea acestui țel măreț necesită o armată de milioane de luptători activi și conștienți.

Educîndu-i pe oameni în spiritul supunerii, al pasivității, împiedicîndu-i să cunoască adevăratele legi ale dezvoltării societății, religia frînează opera de construire a comunismului.” (525)