Este corect din punct de vedere biblic ca Biserica să fie subvenționată de Stat?

Este corect din punct de vedere biblic ca Biserica să fie subvenționață de Stat?

Formula lui Paul Negruț nu e deloc una cu care să se lucreze ușor, din motive pe care le voi ilustra mai întîi printr-o binecunoscută tabletă:

Un sondaj realizat pe plan mondial conținea solicitarea:

„Vă rugăm să ne spuneți opinia dumneavoastră în legătură cu lipsa de alimente din restul lumii.”

Sondajul a fost un eșec total.

În Africa nu știau ce înseamnă ‘alimente’.
În Europa de Vest nu știau ce înseamnă ‘lipsă’.
În Europa de Est nu știau ce înseamnă ‘opinie’.
În America de Sud nu știau ce înseamnă ‘vă rugăm’.
În SUA nu știau ce înseamnă ‘restul lumii’.

S-ar prea putea ca unii să nu știe ce înseamă Stat (nici Biserică), alții ce înseamnă “subvenții”, unii s-ar putea să nu știe ce înseamnă “biblic”, iar alții ce înseamnă… “corect”.

Așa cum menționam despre jalnica Scrisoare a lui Paul Negruț din 30 decembrie 2009, în care întîlnim formulări de student de anul I – Iar s-a trezit Paul Negruț…, rectorul orădean folosește 2 termeni – argumente „biblice și doctrinare”. De ce?, întreb iar și iar.

Este vreo diferență între formula “corect din punct de vedere biblic” și formula “corect din punct de vedere doctrinar” (sau teologic)?

Consider relevant modul în care acești 3 termeni sînt folosiți în discursul negruțian (dar și al altora din spațiul evanghelic românesc sau american).

Biblic – Recursul la Biblie sau la Scriptură este un reflex de tip ideologic, care induce în masele de cititori nevoia individuală de fundament atît pentru legitimarea poziției individuale a enoriașului cît și pentru stigmatizarea ORICĂROR poziții confesionale alternative.

Doctrinar – Menționarea acestui concept se adresează unei categorii mai elevate din masa enoriașilor, făcînd apel la conștiința de apartenență la un grup confesional constituit pe discursul elaborat care are ca rezultat doctrinele.

Teologic – Acest concept este folosit în discursul de specialitate, adresîndu-se unei categorii puțin numeroase, dar cu reputație, categorie necesară pentru construcția intelectuală a aparatului conceptual confesional, dar și pentru consolidarea poziției ierarhice a clerului instituționalizat.

În afară de Biblie (Scripturi), Paul Negruț face apel la Statut (în Scrisoarea deschisă) și la Mărturisirea de credință, în ultima sa producție blogărească, singura de anul acesta, din 27 februarie: Practica subvențiilor de la Stat și doctrina Bisericii.

Paul Negruț: “Acceptarea de către Biserică a subvențiilor de la Stat reprezintă un atac direct asupra domniei și suveranității Lui Isus Hristos în Biserică.”

Limbaj de lemn, limbaj de lemn!

În intervenția lui Vasile Taloș, alt fost președinte al Uniunii Baptiste, nici vorbă de “domnia și suveranitatea lui Isus Hristos în Biserică”. Aceasta este presupusă, formula nu este folosită ca și “cloroform mediatic” pentru anestezierea facultăților raționale ale cititorilor. Nici nu apare cuvîntul Isus, nici Dumnezeu.

Discursul lui Vasile Taloș este specializat, remarcabil pentru faptul că rămîne la subiect, dar, din nefericire, conține un alt tip de limbaj de lemn.

Atrag atenția, iarăși, asupra comentariului lui Dănuț Mănăstireanu referitor la chestiunea abordată de către Paul Negruț (și Vasile Taloș):

“Deocamdata n-am vazut o discutie foarte serioasa, angajata teologic, a acestei probleme a finantarii partiale a bisericilor cu fonduri de la stat. Nici NP, si nici OB nu fac asta, chiar daca incearca a lasa aceasta impresie.

Discutia este, in mod evident, una politica. Tema discutiei nu este insa decit un pretext, foarte transparent, pentru un nou atac al fostului presedinte la persoana presedintelui actual. Cit despre reactii, cele mai multe sunt fie isterice, fie epigonice. Exceptie face, cred eu, intrerventia lui Talos, care desi argumenteaza, la fel de neconvingator as spune, de partea lui PN, este mult mai decent in ton si atitudine, cel putin in aparenta.

Aceasta problema nu poate fi transata prin mijloace pur biblice si exegetice, domeniu in care nici PN, nici OB nu au calificari academice. Situatia Bisericii in Impersiul Roman era cu totul alta decit cea din prezent. Este clar ca este necesara medierea instrumentelor de etica si teologie dogmatica, in care, intr-adevar, preopinentii au competentele necesare.

Este clar ca nu se pot imprumuta automat in spatiul democratic abordari de supravietuire din spatii opresive sub raport politic. Cu alte cuvinte, alaturi de copetentele dogmatice, este necesara utilizarea unor abordari care tin de teologia politica. Este evident ca discutia nu s-a ridicat, deocamdata cel putin, la acest nivel de sofisticare. Si nici nu este posibil atita vreme cit abordarea este una agresiv-viscerala.”

Păi e corect din punct de vedere biblic ce face Paul Negruț?

Care sînt argumentele biblice ȘI DOCTRINARE ale acțiunilor publice ale lui Paul Negruț?

De ce una din instituțiile pe care le conduce Paul Negruț (sau fratele lui, Florin Negruț) nu organizează întîlniri pentru a dezbate chestiunea în discuție? DE CE a ajuns Paul Negruț să folosească Internetul pentru astfel de chestiuni? Mă rog, așa cum îl folosește, șontîc-șontîc.

Ca și în alte ocazii, nu mă grăbesc să caut răspuns la întrebarea DE CE scrie Paul Negruț, ci consider că altceva se poate observa mai ușor: CÎND scrie Paul Negruț.

Acum un an, în posarea Paul Negruț blogger?, am atras atenția asupra faptului că Paul Negruț și-a lansat blogul cu 2 luni ÎNAINTE de Conferinţa Naţională a Uniunii Baptiste, după ce Marius Cruceru revenise în blogosfera evanghelică cu 3 luni ÎNAINTE de Conferința Națională.

Un alt aspect de reținut constă în faptul că aceste bloguri au apărut NU în timpul dublului mandat de președinte al Uniunii Baptiste al lui Paul Negruț. După aceea, Paul Negruț et co. au intrat în opoziție (ceea ce nu știu să facă) și, din păcate, blogul e văzut și folosit ca armă ideologică. Acest lucru ar trebui să ne întristeze și să ne îngrijoreze. Deturnarea blogului (de către nu puțini neoprotestanți) de la statutul de jurnal și mijloc de comunicare uman spre statutul de armă ideologică este un fenomen care necesită analiză și predicții.

După, probabil, dublul său mandat, Otniel Bunaciu își va face blog și va intra în opoziție? Va folosi spațiul public pentru a plăti polița mogulilor pătrățoși ce-l strîmtorară în acești ani?

Așadar, Paul Negruț scrie Scrisoarea în 30 decembrie 2009, cu 2 luni ÎNAINTE de întîlnirea Consiliului Uniunii Baptiste și cu 3 luni ÎNAINTE de Conferința Națională.

De fapt, Paul Negruț și-a declarat intenția demersului său:

“Consider că, din motive biblice, doctrinare și Statutare, la proxima ședință a Consiliului Uniunii se impune revenirea asupra acestei decizii care duce Cultul Baptist într-o direcție greșită. Personal mă disociez de o asemenea hotărâre și mă alătur membrilor Consiliului Uniuni care au cerut respectarea Bibliei, doctrinei baptiste și Statutului.”

Biblice, doctrinare și Statutare… :)

Întîlnirea Consiliului Uniunii a fost anunțată, pentru 23 februarie, pe blogul Revistei “Creștinul azi” (nu pe site-ul Uniunii Baptiste).

Dacă despre Consiliul de la Comănești (28 octombrie 2009) au scris Paul Negruț și Marius Cruceru pe blogurile lor, de data asta nu am citit niciunde nimic despre Consiliul din 23 februarie.

Acesta este un alt lucru îngrijorător la poziția conducerii și opoziției față de Internet. O dată ce ai folosit Internetul pentru comunicare (newsletter, blog, site etc.), devine suspectă atitudinea inconsecventă.

În ultimele 6 luni, Marius Cruceru a avut o medie de circa 80 de postări pe lună, dublu față de decembrie 2008, cînd a revenit, sau ianuarie și februarie 2009.

Am grupat cele 80 de postări în cîteva categorii:

22 – Muzică
18 – Diverse
14 – Religie
12 – Postări reluate de pe blogul La Pătrățosu
6 – Umanitare
6 – Anunțuri
2 – Baptiști

Doar 2 postări din 80 au avut de a face cu mediul baptist, abordat mai vîrtos de către Marius Cruceru în alte luni.

2 februarie – Dr. Otniel Bunaciu despre Problemele, nevoile și atuu-rile tînărului creștin în generația modernă
27 februarie – Paul Negruţ despre Biserică şi Cezar

Fiecare din cele două postări a adunat aproape 100 de comentarii.

După cum se știe, blogul lui Paul Negruț nu permite comentarii. Blogul lui Marius Cruceru joacă rol de rampă pentru rachetele negruțiene. Aici, la Pătrățosu 2, comentariile se încing, uneori interesante, alteori constituind o mahala virtuală în care bine-ar fi să nu ajungi, că ești spurcat în fel și chip.

Să fi fost Paul Negruț la Consiliul din februarie? Că la alte întîlniri a absentat. În schimb, fuse prin alte părți, pe la penticostali în Atlanta – zice Internetul. Iar miercuri o fi fost să predice la penticostalii din Arad (care primesc bani de Stat oare?).

Urmează Conferința Națională din 25-26 martie. I-auziți ce motto are: “Ferice de cei milostivi căci ei vor avea parte de milă.”

Vom mai auzi anul ăsta de chestiunea subvențiilor de la stat?

Că de chestiunea colaborării unor pastori cu Securitatea nu se mai aude nimic. Și ce tamtam a mai făcut Pătrățosu, de ziceai că acușica o să ofere baptiștii un exemplu pentru societatea românească.

Chestiunea subvențiilor de la stat este una importantă. Nu pot decît să deplîng modul jenant în care Paul Negruț și Marius Cruceru au mai ratat un subiect (precum au ratat și tema colaboraționismului).

Cu alte ocazii, am arătat că Paul Negruț are reflexul definirii identitare prin negație, nu prin afirmație (o problemă gravă prezentă în întreg ghetoul evanghelic).

Și de data aceasta putem observa cum Paul Negruț NU este de acord cu ceva, nu că ar fi de acord cu ceva. Știm acum cu ce NU este de acord, dar nu propune o soluție pentru situație.

Spre deosebire de Paul Negruț, Vasile Taloș face referire la faptul că Uniunea Baptistă a solicitat statului român aplicarea principiului deductibilității, astfel încît bisericile baptiste să nu depindă financiar de subvenții, ci statul să acorde cetățeanului dreptul de a dirija o parte din venitul său către biserica din care face parte.

Spre deosebire de Paul Negruț, Vasile Taloș menționează faptul că Secretariatul de Stat pentru Culte a cerut Uniunii Baptiste să-și definească poziția în problema subvențiilor.

Formulele folosite în această chestiune contează foarte mult. Denunț încă o dată tratarea bădărană, din topor, a subiectului de către Paul Negruț, care, ca teolog, ar trebui să aibă mai multă finețe în manevrarea conceptelor.

Vasile Taloș scrie că “principiile de credință baptiste au contribuit la democratizarea societății acolo unde au reușit să exercite o influență destul de semnificativă”. O fi vorba și de baptiștii români?

Dacă Paul Negruț și alții din anturajul lui stau pitiți în dosul amvoanelor și catedrelor, cum contribuie la democratizarea societății românești?

Prin scrisori deschise și jocuri de culise nu contribuie nici măcar la menținerea unui spirit deschis în mediul evanghelic, darămite în societatea românească.

Paul Negruț scrie în Scrisoarea din 30 decembrie:

“In problema școlilor s-a decis urmatoarele:

a) scolile teologice care pregatesc lucratori sa nu primeasca subventii de la stat;
b) datorita faptului ca liceele baptiste acopera invatamantul obligatoriu si sunt integrate in invatamantul de stat, sa continue in acest fel pana cand va fi posibil sa se transforme in scoli confesionale private.

De asemenea, s-a acceptat ca fundatiile sau asociatiile care nu au activitate cultica ci sociala sa primeasca subventii de la stat cu singura conditie ca banii sa nu intre in contabilitatea bisericii.

Hotararea Consiliului Uniunii a fost apoi ratificata de Conferinta Nationala de la Deva.”

Expresia “subvenții de la stat” e de fapt un babau care nu îi sperie însă pe cei care își folosesc capul să gîndească, nu doar să înghită hapuri pătrățoase.

După cum se vede în cele scrise de Paul Negruț, formula NU acoperă cazul liceelor baptiste și cazul fundațiilor și asociațiilor care nu au activitate cultică.

De asemenea, formula nu distinge între salarizarea pastorilor și accesarea de fonduri de la stat pentru proiecte sociale, culturale, educaționale, reparații și construcții de biserici.

O dată ce un astfel de proiect se încheie, statul nu are aceleași posibilități de intruziune în treburile bisericii precum are dacă e vorba de salarizarea lunară a pastorilor.

Chestiunea cea mai delicată pe care o generează discursul bățos al negruțianului este însă relația cu penticostalii, ai căror pastori sînt salarizați prin subvențiile de la stat. Stigmatizarea baptiștilor care sînt de acord (într-o anumită măsură) cu accesarea fondurilor de la stat duce automat la stigmatizarea penticostalilor care acceptă salarizarea păstorilor, ceea ce e, de fapt, subiectul intervențiilor lui Paul Negruț.

Așadar, dacă Paul Negruț ar fi consecvent cu standardele afișate, ar trebui să scrie o Scrisoare deschisă către penticostalii din România, care, dacă luăm în considerare argumentele biblice, au luat-o razna. Paul Negruț a fost cîndva președintele Alianței Evanghelice din România, măcar atîta interes poate să aibă față de penticostali, să nu-i lase să o ia razna.

Acum putem simți acut lipsa unei reviste evanghelice de informații și dezbateri. Acolo puteau să scrie articole liderii confesionali în care să se facă precizările necesare și, în urma dezbaterilor, oamenii să aleagă calea pe care să o urmeze, individual, eclesial, confesional, cultural, local, mediatic etc.

Intervențiile alarmiste ale lui Paul Negruț sînt insuficient pregătite, fără nuanțările necesare, fără argumente elaborate și sînt obeze: conțin informații care nu sînt necesare sau care nu trebuie menționate în mod expres. În schimb, discursul pastorului orădean ne orbește prin lipsuri.

Să ne imaginăm ce document important despre subvențiile de la stat ar fi avut acum baptiștii români dacă ar fi fost rezultatul colaborării dintre Paul Negruț, Vasile Taloș și Dănuț Mănăstireanu.

Să ne imaginăm ce voce publică ar fi avut acum evanghelicii în România dacă baptiștii ar colabora cu penticostalii și cu creștinii după Evanghelie.

Subiectul subvenților de la Stat ar fi avut, poate, o semnificație pentru zilele noastre, dacă era emanația unui grup de pastori și/sau teologi interesați să prezinte publicului chestiunea. Din păcate, percepția asupra acestui subiect nu se referă la subiectul în sine, ci la clivajul București/Oradea din mediul baptist românesc.

Articole:

Practica subvențiilor de la Stat și doctrina Bisericii – Paul Negruț, 27 februarie 2010
Scrisoare deschisă către Bisericile Creștine Baptiste din România – Paul Negruț, 30 decembrie 2009
Paul Negruţ despre Biserică şi Cezar – COMENTARII pe MariusCruceru.ro, 27 februarie 2009
Subvenții și deductibilitate – Vasile Taloș, 9 ianuarie 2009

Iar s-a trezit Paul Negruț… – Alin Cristea, 31 decembrie 2009
Anul baptist 401 la români – Alin Cristea, 28 ianuarie 2010
Paul Negruț blogger? – Alin Cristea, 21 martie 2009
Săptămîna de rugăciune (1): Ăștia joacă șah! – Alin Cristea, 4 ianuarie 2010
Săptămîna de rugăciune (2): Pătrățosu – Diagonala nebunului – Alin Cristea, 5 ianuarie 2010
Săptămîna de rugăciune (3): Pisica albă, pisica neagră – Alin Cristea, 6 ianuarie 2010
Săptămîna de rugăciune (4): Managementul tainei – Alin Cristea, 7 ianuarie 2010
Săptămîna de rugăciune (5): Rahat cu apă rece – Alin Cristea, 8 ianuarie 2010
Săptămîna de rugăciune (6): Internetul evanghelic – Alin Cristea, 9 ianuarie 2010
Săptămîna de rugăciune (7): Incultura dialogului – Alin Cristea, 10 ianuarie 2010

Reclame

19 răspunsuri to “Este corect din punct de vedere biblic ca Biserica să fie subvenționată de Stat?”

  1. overseas Says:

    O problema atat de clara si o abordare atat de complicata ! Este adevarat ca adunarile evanghelice nu stapanesc pe deplin conceptele expuse si nu se pot exprima foarte academic. Cu toate acestea, sa nu uitam ca spiritualul crestin nu tine de cultura si nici de educatie, tine de prezenta Duhului si de etica. Astfel, nu vad cum am putea justifica biblic (da, biblic !) sprijinul banesc acordat de un buget national unei biserici care se pretinde a lui Cristos cel inviat.

  2. Alin Cristea Says:

    După cum am arătat, problema nu e deloc clară.

    (Nici abordarea mea nu cred că e complicată. Să fac un eseu teologic ca să se vadă mai CLAR ce înseamnă abordare COMPLICATĂ?)

    Nu de academic era vorba aici! Ci de modul jalnic în care Paul Negruț ratează un subiect important pentru mediul evanghelic.

    Așadar, faptul că pastorii penticostalii primesc salariile de la stat este o chestiune CLARĂ sau COMPLICATĂ?

    Că felul în care Paul Negruț cică abordează problema nu e deloc CLAR.

    Mă rog, în afară de faptul că nu și-a făcut temele.

  3. calin Says:

    cruceru-negrut. Vesnica problema pentru dvs. A-ti putea pentru 1 saptamana sa-i lasati in pace. Conflictele dvs personale cu ei nu ne intereseaza si pe noi.
    Dupa cum cruceru este trambita lui negrut se pare ca si dvs sunteti trambita cuiva……

  4. Alin Cristea Says:

    Solicitare pentru Călin-eștii ispitiți să comenteze:

    Nu mai veniți cu prostii, că nu le aprob.

    Dacă aveți ceva de zis la adresa subiectului (sau, mă rog, și la adresa persoanei mele), faceți efortul să gîndiți.

    Și să formulați inteligent comentariul.

    Eu am lucrat multe ore la acest articol (ca să nu mai vorbesc de monitorizarea subiectului și de alte articole pe care le-am scris).

    Pe voi ce vă costă să mai lăsați în spațiul public încă o prostie?

  5. overseas Says:

    Meritele analizei extinse din articol (analiza care sunt convins ca a fost mare consumatoare de timp si capacitati intelectuale) sunt ca prezinta pozitiile principalilor jucatori in problema fondurilor de stat. Nu cred ca articolul dvs prezinta un punct de vedere personal sau se refera direct la fondul problemei. Este mai degraba un articol tehnic la adresa formei, nu a fondului.
    Din punctul meu de vedere, repet, lucrurile sunt foarte simple. Nu vad cum anume pretentiile crestine ‘nebune’ din punct de vedere secular ar fi compatibile cu sprijinul banesc din partea acestui sistem statal secular. Dar poate asa sunt eu, mai simplu…

  6. Vasile Says:

    In viitorul mai mult sau mai putin apropiat (depinde cine va fi la conducerea cultelor) se va ajunge la o forma sau alta de plata a evanghelicilor. Sponsorizarile din afara tarii sunt tot mai putine, asa ca efortul financiar pentru gradinite, licee, universitati si nu in ultimul rand biserici ramane pe seama donatiilor sau a membrilor. Nu vad nici o problema ca statul sa contribuie si el. Dar, multi se tem de conditiile puse de institutiile statului pentru acest sprijin financiar.
    Vom trai si vom vedea…

  7. overseas Says:

    Aspectele financiare ale bisericii trebuie sa fie transparente pentru toti membrii si chiar pentru vizitatori. De cele mai multe ori, castigul financiar este motivatia principala a sectelor. Banii cheltuiti in lucrarea bisericii trebuie sa fie minimul necesar pentru buna desfasurare a relatiilor din adunare. Nu trebuie folositi bani din afara adunarii pentru scopurile acesteia in mod constant. Adunarea nu trebuie invinovatita pentru lipsa banilor necesari unei lucrari anume. Scopurile si obiectivele activitatii trebuie sa apartina adunarii, iar daca o activitate esueaza inseamna ca esecul reflecta starea reala si naturala a bisericii. Dintr-un esec asumat s-ar putea ca biserica sa invete o lectie, dar o falsa victorie realizata pe banii si efortul altora va mentine confuzia asupra identitatii si obiectivelor noastre.
    Lucratorii platiti sunt legitimi, dar trebuie sa fie cei pe care biserica si-i permite. Mai mult decat atat, lucratorii ar fi bine sa provina din randurile membrilor, nu sa fie adusi din afara. Daca biserica nu poate sau nu doreste sa plateasca un pastor, lucrarea trebuie facuta benevol de unul sau mai multi membri in timpul liber. Este mai bine sa avem 10 invatatori in adunare care sa invete 10 grupuri, decat 1 invatator care sa invete toata biserica deodata, in timp ce 9 invatatori stau in banci. Toti cei capabili de a invata mai mult decat altii trebuie incurajati si folositi in lucrare.

  8. Alin Cristea Says:

    Overseas: „Nu cred ca articolul dvs prezinta un punct de vedere personal sau se refera direct la fondul problemei. Este mai degraba un articol tehnic la adresa formei, nu a fondului.”

    Care este fondul problemei?

    Dacă e vorba de articolul meu, atunci EU stabilesc care este fondul problemei. :)

    Articolul meu a urmărit mai multe obiective, dintre care amintesc doar cîteva:

    1. Să atragă atenția că problema subvenționării de la Stat nu este deloc o chestiune simplă, ci una complexă, așadar eforturile de a o identifica, formula și nuanța trebuie să fie cu mult mai mari decît o (jalnică) scrisoare.

    2. Să atragă atenția asupra unui mod superficial, mediocru, ideologic, folosit de Paul Negruț (și de alții) în abordarea unei chestiuni (nu doar a subvenționării de la Stat) – numesc acest stil: pătrățos.

    Sînt îngrozit de efectele pe care le-ar putea avea un astfel de stil asupra generațiilor de studenți la teologie din instituția pe care o conduce Paul Negruț (ca să nu mai vorbesc de consecințele negative care se observă de ani buni în mediul baptist din Bihor și din țară).

    FONDUL problemei este: Competența unor lideri eclesiali, confesionali, instituționali de a aborda în public anumite chestiuni.

    Dacă unii lideri își pierd (în anumite momente) luciditatea, competența comunicativă, abilitățile teologice dobîndite în mediul academic (și eclesial-pastoral), atunci de ce am fi interesați de vreun subiect pe care îl abordează ÎN ACELE MOMENTE cînd competențele lor sînt subminate de atitudini inoportune?

    Corelar la fondul problemei: În astfel de momente, care este rolul altor lideri care nu sînt în criză?

    3. Să inițieze un spațiu public de dezbatere. Nu a chestiunii subvenționării de la Stat, în primul rînd, ci a probemei de fond: care sînt capacitățile evanghelicilor de a dezbate o asemenea problemă?

    Cine și cum POATE să abordeze această chestiune?

    Ce a scris Paul Negruț este neconvingător și nu face altceva decît să alimenteze obsesiile unor cititori.

    Doi (cunoscuți) bloggeri – Dănuț Mănăstireanu și Alin Cristea – au atras deja atenția că Paul Negruț a acționat politic (ideologic), nu logic și teologic.

  9. Evanghelici în Top 100 WP (15.03.2010) « România Evanghelică Says:

    […] (John Piper) (mariuscruceru.ro) 58. Televizorul nostru cel de toate zilele (crestintotal.ro) 89. Este corect din punct de vedere biblic ca Biserica să fie subvenționată de Stat? […]

  10. overseas Says:

    Oare sunt relevante opiniile liderilor evanghelici ? Sau biserica locala trebuie sa hotarasca in mod democratic ?

  11. Alin Cristea Says:

    DEMOCRATIC? (Aoleu, oare cu cine vorbesc?)

    Ce caută aici un astfel de cuvînt?

  12. overseas Says:

    Vorbiti cu un om care crede in autonomia bisericii locale. De la inceput am fost tentat sa pun termenul ‘democratie’ intre ghilimele. Prin acest termen inteleg ca adunarea locala are dreptul sa-si hotarasca destinul dpdv organizatoric. Dar care e problema dvs ? Statutul Uniunii Baptiste nu prevede votul ca mod de reglementare ?

  13. Alin Cristea Says:

    (Democrația nu constă DOAR în vot.)

    Autonomia bisericii locale? – Păi chestiunea asta e la fel de ambiguă ca și subvenționalitatea sancționată de Paul Negruț.

    Păi o biserică locală de 20 de membri (cu pantalonii rupți în fund) are aceeași autonomie locală precum o biserică de 150 de membri?

    Și o biserică de 150 de membri are aceeași autonomie precum o biserică de 1.000 de membri?

    Desigur, cu cît e autonomia mai mare, sînt toate șansele să fie și mofturile mai multe. :)

  14. Overseas Says:

    Cei 20 de rupti in fund au sau nu Duhul Sfant ? Iar la cei 1000 de membri, care probabil au pastor cu PH.D. si alte diplme, e cumva Duhul mai competent ? Mda, incep sa ma intreb si eu cu cine stau de vorba…

  15. Alin Cristea Says:

    Și care e fondul problemei? (al articolului meu)

    Păi tocmai ăsta: cine și cum POATE discuta în public despre anumite chestiuni?

    Cum spunea bunica:

    Isus către neputincios: Vrei să te faci sănătos?

    „Cum n-aș vrea dar n-are cine
    să mă bage-n scăldătoare
    dup-a apei tulburare”

  16. David Iach Says:

    „Este corect din punct de vedere biblic ca Biserica să fie subvenționată de Stat?”

    Ma tem ca la aceasta intrebare nu putem gasi un raspuns „biblic” (in sensul general acceptat al acestui cuvant). Contextul in care isi duceau existenta primii crestini nu le lasa posibilitatea sa isi puna asemenea intrebari.
    Sigur, putem lua cate un verset de pe nu stiu unde si sa zicem ca versetul respectiv demonstreaza ca e biblic sau nu ca bisericiile sa fie subventionate de catre Stat, dar cu astfel de argumente nu prea poti convinge pe nimeni daca nu este deja convins.

    Pentru a putea solutiona problema asta trebuie sa facem mai mult decat atat, trebuie sa ne uitam in istoria Bisericii si sa vedem cat de bine sau nu a functionat acest tip de relatie dintre Stat si Biserica, de ce a functionat bine sau prost si asa mai departe. Apoi trebuie sa ne uitam si la nevoile bisericiilor si sa vedem daca intr-adevar se afla sau nu in situatia de a avea nevoie de astfel de fonduri si daca da, unde apare aceasta nevoie si daca in cazurile in care aceasta nevoie apare, trebuie sa vedem daca intr-adevar cea mai buna solutie la lipsa de fonduri ar fi subventionari din partea Statului.

    Personal imi pun problema si daca este corect ca Statul sa subventioneze cultele religioase. Sincer tind sa le dau dreptate intr-o oarecare masura ateilor si agnosticilor in aceasta problema cand nu sunt multumiti ca din banii lor sunt platiti preoti, pastori, calugari etc. in conditiile in care traim intr-un stat considerat laic.

  17. Alin Cristea Says:

    Este corect din punct de vedere biblic ca Biserica să fie subvenționată de Stat? – eu nu am pus această întrebare.

    Titlul este unul-capcană, se referă de fapt la acțiunile publice ale lui Paul Negruț. Titlul ar trebui citit astfel (cum am și scris în articol):

    Este corect din punct de vedere biblic demersul public al lui Paul Negruț?

    Subvenționarea Bisericii de Stat – asta e o formulă dură.

    Accesarea fondurilor publice de către Biserici – asta e o formulă mai puțin dură.

    Din faptul că în Moscova au fost alocate fonduri pentru 15 clădiri istorice ortodoxe, una musulmană și una baptistă trebuie să deducem că statul a instalat cezaro-papismul în cultul ortodox, musulman, baptist?

    Nu lipsa de fonduri este chestiunea de bază în problema accesării fondurilor publice.

    În discuție e disponibilitatea bisericilor evanghelice de a se implica în acțiuni sociale, în a face proiecte de restaurare și de a fi verificate de organele publice ce au făcut cu banii publici în aceste proiecte.

  18. v elavir Says:

    poate nu ar trebui sa scriu,ca sunt alti care sa faca acesta,dar… cred si sutin ca decit a fi sponzorizati neoficial din afara,ar fi mai bine alocarea unei sume pt. biserici si de la stat, eu nu as numi o subventie,ci doar o cota din Pb sau impozitele platite de catre cetateni romani ,in care m as cuprinde si eu ca baptist sau evangelic, este un drept indreptatit.Astfel cred ca si statul ar tine cont (la votarea legi cultelor) ca eu m a supun autoritatilor,iar ei autoritatea sa aiba in vedere necesitatea spirituala a mea.,nu scoaterea religie din scoala sau oprirea evangelizarilor ,a se vorbi despre Isus fara a se considera prozelitism. DOOAR o foarte mare atentie, a celor ce trebuie sa duca aceste consultatii,dialog. ca Unde sunt mai multi intelepti ,lucrurile merg bine, iar daca aruncam unul asupra altuia nu e biblic.

  19. Alin Cristea Says:

    A republicat asta pe RoEvanghelica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: