Archive for 3 mai 2010

Când leul rage (3)

3 mai 2010

Discuția este o altă categorie aplică de maeștrii școlii de critica formei la numeroase texte profetice. Totuși Murray propune admiterea termenului doar pentru acele texte unde se pot identifica următoarele trei elemente: teza, antiteza și disputa, chiar dacă ordina acestora nu este normativă și nu este întotdeauna marcată de cadre ale citatului. Uneori ‘disputa’ poate fi atenuată, dar lipsa ei nu este permisă. […]

Pe lîngă speciile amintite anterior [oraculul de damnare, oraculul de mântuire, raportul profetic, discuția], în literatura profetică se mai cunosc și următoarele: cântecul de pahar, cântecul de dragoste, cântecul de muncă, cântecul mitic, bocetul, imnul, instrucția cultică, procedura legală, parabola, metafora toarsă și maxima.” (78-80)

Când leul rage – Silviu Tatu, Societatea Biblică din România, Oradea, 2010, 361 pag.

Declarația zilei – 3 mai 2010

3 mai 2010

„Scopul creștinismului nu ține de un program ideologic, ci de mântuirea sufletului.” – Teofil Stanciu (din comentariul 140) pe voxpublica.realitatea.net

Iosif Ștefănuți

3 mai 2010

Daniel Brânzei: „Fără a fi un mare predicator, fără a fi un mare teolog, fără a fi un mare strateg, Iosif Ștefănuți a reușit să fie mare în toate aceste domenii doar pentru că a fost ceea ce a fost: un om mare.

Timid, stângaci, aparent fragil și întotdeauna politicos și amabil, Ștefănuți a impresionat doar pe cei ce știu să cântărească oamenii pe dinăuntru, nu pe dinafară.

Neîndemanatic, a lăsat în urma lui o clădire extraordinară pentru numărul baptiștilor din Brăila. Fără a fi un lider de opinie, a format mai mulți lucrători și a influențat în bine mai mulți pastori și predicatori tineri decât oricare altul din părțile Moldovei.”

Ionel Chivoiu: „În perioada cea mai dificilă din viața mea mi-a fost un exemplu și, cunoscându-l pe Ștefănuți, am dat cu piciorul la tot trecutul meu zbuciumat și nesigur. Am schimbat ordinea valorilor și a priorităților din viața mea.

Înainte de a-l cunoaște, credeam în valorile comuniste. Am slujit partidului comunist și intereselor lui, am fost secretar UTC și membru de partid. Credeam că partidul comunist era forța binefăcătoare a societății și a oamenilor. Ce mult mă înșelam.

Pastorul Ștefănuți s-a dovedit un bun prieten și frate, mi-a fost alături când am fost prigonit și când mi-a fost mai greu. […]

După 27 de ani de slujire pastorală, mă întorc spre omul cel mai important din viața mea și îi mulțumesc, cu respect, pentru exemplul pe care mi l-a oferit.” (Almanah Mesaj 2010)

Ioan Bunaciu: „În anul 1974, pastor al bisericii din Brăila a fost ales Ștefănuți Iosif, proaspăt absolvent al Seminarului Teologic Baptist din București. Acesta a continuat lucrarea lui Trif Ioan, adunând în jurul lui câțiva credincioși de formație intelectuală. Lucrarea din biserică a început să se dezvolte din nou, au avut loc noi convertiri, iar biserica a crescut la patru sute de membri. Un alt merit al lui Ștefănuți Iosif a fost priceperea cu care a cultivat relații externe chiar din perioada comunistă, dar pe care a știut să le valorifice și după revoluția din anul 1989. Prin intermediul relațiilor pe care le avea, a reușit să construiască în oraș o adevărată catedrală baptistă cu o capacitate de o mie cinci sute de locuri, un autentic monument de arhitectură. Această biserică impunătoare a fost inaugurată pe data de 23 noiembrie 1997.” (Istoria Bisericilor Baptiste din România)

Iosif Ștefănuți: „Am fost implicat în difuzarea de literatură creştină, am avut proces din acest motiv, ba chiar am fost condamnat penal. Au insistat să fiu mutat disciplinar, chiar unii colegi pastori m-au sfătuit să plec din Brăila, că aici nu am niciun viitor, că dacă ei sunt porniţi împotriva mea nu se vor lăsa. Dar eu am înţeles atunci că şi dacă nu voi mai fi păstor, chemarea mea este să rămân în Brăila şi să-l slujesc aici pe Dumnezeu.

După procesul pentru difuzarea de literatură creştină, eram deja văzut ca un dezident care avea spatele asigurat în SUA. Jerry Fallwell a vorbit public de cazul meu în America. Am primit sute de scrisori din afară, telefoane…” – interviu pe Mersul Vremurilor.

Adevărul Brăila: „Dizident recunoscut, pastorul Iosif Ştefănuţi a fost prigonit într-un regim care se bătea cu pumnul în piept că respectă drepturile omului. După 20 de ani a aflat că dosarul său de la Securitate avea peste 2.500 de pagini şi că a fost trădat de oameni în care avusese încredere.”