Iosif Sărac: Istoria Memoriului celor 50

La Editura Ramira din Arad a apărut o mică carte intitulată:

Istoria Memoriului celor 50: documente, relatări, amintiri, date biografice ale pastorilor semnatari ai memoriului din 1973 / documente adunate și păstrate de Iosif Sărac

Prima parte, circa 60 de pagini, conține Memoriul din 1973, documente și relatări semnate de Pascu Geabou, Teodor Vereș, Alexandru Bodor, Iosif Sărac.

A doua parte, circa 50 de pagini, conține o prezentare, cu date biografice și poze, a celor 50 de pastori care au semnat Memoriul din 1973, constituindu-se într-o interesantă colecție de schițe microbiografice.

Ioan Bunaciu, în „Istoria răspîndirii credinței baptiste” (1997), are un capitol intitulat: Slujitori mai deosebiți din bisericile baptiste, început cu Dan Ioan, Ioan R: Socaciu, Dănilă Goga și încheiat cu Nicoale Sava, Dumitru Gherghel, Mihai Chiu. Aici găsim microbiografii consistente, dar fără date sistematizate și poze.

Recent apăruta carte înjghebată de Iosif Sărac oferă însă, în a doua parte, informații sistematizate și poze, începînd cu Vasile Taloș, Pascu Geabou, Vasile Brânzei și încheind cu Pavel Chiu, Petru Costea, Vasile Păștean.

Astfel, pe lîngă generațiile în vîrstă, mai ales generațiile tinere au acum la dispoziție o carte (cu poze, dar cu calitate slabă) din care, răsfoind-o, pot afla lucruri interesante despre pastori baptiști, mai mult de jumătate dintre cei 50 fiind în viață.

Capitolul amintit din cartea lui Ioan Bunaciu și partea a doua a cărții despre Memoriul celor 50 formează un pandant informațional pentru studenții care au examen la Istoria baptiștilor din România, dar și pentru orice cititor (evanghelic) pasionat de (micro)biografii.

Cartea editată de Editura Ramira nu se poate numi o carte de istorie a baptiștilor. Însă poate face oricînd parte din bibliografia unui eseu de specialitate sau a unei lucrări de licență sau de doctorat, întrucît furnizează informații importante și de la prima mînă.

Ioan Bunaciu scrie, în lucrarea din 1997:

„Un lucru neplăcut a apărut după 1974, care a dus la slăbirea unității cultului nostru: ne-am împărțit în două partide după metodele pe care le-am folosit pentru rezolvarea problemelor cu care erau confruntate bisericile noastre. Unii, cei mai tineri, în frunte cu Țon Iosif, susțineau o rezolvare prin confruntare cu autoritățile prin memorii, proteste, apeluri la diferite organizații internaționale, iar ceilalți, cei mai bătrîni, eram pentru rezolvarea problemelor de pe poziții principiale, prin discuții ca să-i determinăm pe factorii de răspundere a statului să ne rezolve probleme.”

Este evident că Iosif Sărac face parte din „tinereii” partidei memorandistice.

Pentru a prezenta evenimentul Memoriului celor 50 am ales un fragment din eseul lui Dorin Dobrincu, intitulat:

Libertate religioasă și contestare religioasă în România lui Nicolae Ceaușescu: Comitetul Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (ALRC)

Acest eseu de 24 de pagini a apărut în volumul 10 (peste 1.000 de pagini) din Analele Sighet 10.

„Iosif Țon, unul dintre tinerii pastori baptiști, care între 1969-1972 studiase teologia la Oxford, avea să aibă o influență deosebită asupra coreligionarilor săi, în special asupra pastorilor tineri. Între primele acțiuni întreprinse pentru recâștigarea drepturilor pierdute, Țon a scris, în vara anului 1973, o lucrare intitulată Doctrina Baptistă despre Biserică. Câteva exemplare au fost expediate în Anglia, unde de altfel avea să se și tipărească în broșură ultima parte, sub titlul Cine își va pierde viața (întâi în engleză, apoi în română), cum a și rămas cunoscută, cu referire la situația existentă în bisericile baptiste din România, inclusiv toate imixtiunile statului în activitățile de cult. La inițiativa lui Vasile Taloș lucrarea a fost rezumată în forma unei scrisori. Prin implicarea ‘grupului de prieteni’, format din Vasile Brânzei, Iosif Serac și Pascu Geabou, 50 de pastori au semnat epistola. Depusă la registratura conducătorului de atunci al țării, Nicolae Ceaușescu, aceasta a fost o veritabilă ‘bombă’; pentru prima oară un grup atât de mare de pastori expunea direct persecuțiile la care erau supuse bisericile baptiste (nota 18: Iosif Țon, Confruntări, p. 11-77. o formă prescurtată a fost publicată de Iosif Țon sub titlul ‘Baptists in Romania’, în loc. cit.)”.

Sublinierea îmi aparține.

Revenind la scurta colecție de documente a lui Iosif Sărac, am selectat din ea cîteva chestiuni:

Pascu Geabou: „Aș vrea să subliniez că fratele Țon n-a semnat memoriul, nu pentru că n-ar fi vrut, ci pentru că așa am decis noi, ca să fie un memoriu al nostrul, al pastorilor, al acelora a căror semnătură să aibă în spate și greutatea numărului pe care îi păstoresc.”

Teodor Vereș: „Toți păstorii din țară simțeau că trebuie făcut ceva, dar nimeni nu îndrăznea să înceapă și nici nu se discuta la nivel de ședințe de comunitate, ci doar așa, câte doi, trei, când se întâlneau.”

Alexandru Bodor: „Comuniștii ne-au dat cu o mână un pachet de libertăți, sperând ca pe parcurs să ia înapoi cu vârf și îndesat și cu două mâini ceea ce au fost constrânși să ne dea.”

Iosif Sărac: „Cred însă că mai mult decât memoriul, ajuns în mâinile Președintelui N. Ceaușescu, și cele trei documente cu fapte, ajunse în mâinile Președintelui Departamentelor Cultelor, a fost în plină acțiune credința multor credincioși, credința care n-a putut fi îndepărtată de apele persecuțiilor și adversității comuniste. Rugăciunile înălțate în sute de biserici și unitatea în credință a celor care s-au bazat pe Dumnezeu, au adus curând pentru 2500 de biserici evanghelice un vânt de libertate și descătușarea multor pastori și biserici din strânsorile ateismului înverșunat.”

Iată care au fost cei 50 de pastori baptiști care au semnat Memoriul:

1. Vasile Taloș
2. Pascu Geabou
3. Vasile Brânzei
4. Iosif Sărac
5. Vasile Talpoș
6. Mihai Hușanu
7. Aurel Tanc
8. Titus Sfârlea
9. Ioan Crișan
10. Ștefan Nagy
11. Ioan Varga
12. Mihaly Nagy
13. Iosif Balazs
14. Pal Gergely
15. Ioan Torma
16. Alexa Taloș
17. Sandor Kulcsar
18. Bela Mike
19. Simion Rusu
20. Ioan Ilieș
21. Iosif Konya
22. Ștefan Bartha
23. Alexandru Bodor
24. Ioachim Madar
25. Mircu Cocar
26. Dușan Cocariu
27. Ioan Coldea
28. Teodor Cenușă
29. Ovidiu Dumitrașcu
30. Simion Boșneac
31. Gavril Crișan
32. Teodor Vereș
33. Marțian Cocian
34. Ioan Trif
35. Florea Cruceru
36. Gheorghe Țeț
37. Ioan Mânzat
38. Gergely Vass
39. Mihai Chiu
40. Jozsef Both
41. Vasile Kiss
42. Adolf Novac
43. Iosif Iacob
44. Ștefan Mânzat
45. Vasile Jula
46. Gheorghe Barna
47. Vasile Mureșan
48. Pavel Chiu
49. Petru Costea
50. Vasile Păștean

Reclame

Un răspuns to “Iosif Sărac: Istoria Memoriului celor 50”

  1. Alin Cristea Says:

    A republicat asta pe RoEvanghelica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: