Kane & Abel

Acum trei săptămîni, Dionis Bodiu scria pe blogul său un articol intitulat Marius Cruceru vs. Alin Cristea – episodul 9736, un articol despre „zâzania dintre Marius Cruceru şi Alin Cristea” – neinspirată formulare, tîmpită de-a binelea, despre o chestiune publică care are multiple aspecte și, mai ales, mai multe niveluri de perspectivă.

Din păcate, Dionis Bodiu a ales „să își ventileze frustrările” – ca să folosesc expresia lui Alexandru Nădăban (la adresa celor doi actanți), care de data asta vorbește prostii -, fără nici o intenție de a ridica mai sus privirea de nivelul… „zâzanie”.

Referitor la chestiunile aiuritoare scrise de Dionis Bodiu am scris în două postări:

Tîmpeniile lui Dionis Bodiu
Cine a distrus România (2)

De data aceasta vreau să semnalez o peliculă cinematografică, pe care am menționat-o acum 3 ani într-un context în care era vorba ȘI de relaționarea Marius Cruceru – Alin Cristea.

În articolul lui Dionis Bodiu de acum trei săptămîni, autorul și-a declarat intenția de a trivializa această chestiune:

„…eu tocmai încercam să trivializez puțin chestiunea asta tare “complexă”…”

Astfel, Dionis Bodiu își chestiona cititorii (blogul lansat în 28 decembrie 2009 nu a trecut de 10.000 de vizite) dacă s-ar putea face o paralelă de tipul: Hitler vs. Churchill, Băsescu vs. Tăriceanu, Tom vs. Jerry etc.

După cum se vede, trivialistul a încercat…

Dionis Bodiu nu a ținut cont, intenționat și/sau din ignoranță, de aspecte cu adevărat COMPLEXE ale aceste chestiunii: Marius Cruceru – Alin Cristea (despre care am scris cu alte ocazii și, de va îngădui Dumnezeu, voi mai scrie, din ce în ce mai amplu și, în același timp, mai focalizat).

Filmul la care mă refer este o miniserie care se numește Kane and Abel / Frații

Titlul este sugestiv. :)

Iată cum încheiam un amplu comentariu, acum 3 ani pe lista de discuții Masa Rotundă, inițiată de Iosif Țon:

Recent s-a difuzat (din nou) un film in vreo 4 episoade: Abel si Kane (sugestiv titlu). Deși mi-ar fi plăcut să revăd de la un capăt la altul istoria conflictului de o viață dintre un bancher și un om de afaceri ambițios (ai căror copii s-au căsătorit, spre disperarea celor doi tați, care țineau atît de mult la conflictul lor, deja făcea parte din identitatea lor, erau deja celebri pentru conflictul lor), am prins doar cîteva momente, dintre care cel pe care țineam neapărat să-l văd. După moartea bancherului, omul de afaceri a primit o hîrtie care arăta că tocmai cel care cu care a avut o nonrelație toată viața îi oferise anonim într-un moment cheie de criză o sumă mare de bani. Omului nostru i se strînge inima citind că respectivul l-a considerat “o bună investiție”. “A fost bancher pînă la capăt!” spune cu admirație, sau poate cu ciudă, pentru că ceea ce spune apoi e dramatic: “Am fi putut fi prieteni!”

Acest “Am fi putut prieteni!” e una din cele mai tragice constatări ale vieții noastre (de unică folosință). Mi-e și greu să continui să scriu despre acest subiect, sînt cu ochii în lacrimi.

Ca o povară cotidiană mi-e constatarea cît de singuri sînt atîția oameni pe lumea asta și cît de îngrămădiți vor fi în iad pe lumea cealaltă.

Am fi putut fi prieteni!

Mi-ai fost vecin – poate își aduc aminte unii poezia care se recita mai demult în biserici, fără valoare literară, dar de un dramatism existențial extraordinar.

Poate reușim, totuși, să fim, dacă nu prieteni, măcar ce sîntem, în mod autentic, pînă la capăt..

Să căutăm să fim omul potrivit la locul potrivit.

Și să fim “bancheri” pînă la capăt!

Deși nu vom reuși să fim prieteni (mare tentație viața asta, te face să uiți să trăiești cu adevărat), să vedem unul în celălalt o bună investiție și să ne depășim resentimentele măcar în momentele cheie ca să fim “bancheri” pînă la capăt.

Apariția articolului lui Marius Cruceru (pe care încă nu l-am citit, articolu’ adicătelea, omul pare destul de ușor de citit) s-ar putea să fie un astfel de moment. Cu o asemenea intenție, de a fi “bancher” pînă la capăt, voi deschide documentul. Și apoi voi citi, nu cu ochii larg închişi, și confesiunile lui Iosif Țon din eseul său “Eu și Securitatea”.

Cu asprime și răbdare,

Alin Cristea

După anul 2009, cînd Marius Cruceru și-a imaginat că am fi fost, cumva, prieteni, acest mesaj de acum 3 ani devine și mai important.

Contextul conversațional de acum 3 ani, cu 8 mesaje, l-am afișat acum un an:

https://romaniaevanghelica.wordpress.com/2009/10/11/masa-rotunda-5-7-ianuarie-2007-alin-cristea-marius-cruceru

Am amintit toate acestea azi pentru că AZI începe, din nou, pe postul Acasă, difuzarea filmului în 3 părți:

Sîmbătă, 9 octombrie, 13.30
Duminică, 10 octombrie, 13.30
Sîmbătă, 16 octombrie, 13.30

Probabil în ultima parte apare scena mea favorită (și dureroasă):

Am fi putut fi prieteni!

2 răspunsuri to “Kane & Abel”

  1. Kane & Abel – Autor: Jeffrey Archer, politician și scriitor « România Evanghelică Says:

    […] Motivul pentru care îl prezint este că am făcut referire la film, în ultimii ani, în legătură cu bizara relaționare Marius Cruceru – Alin Cristea. […]

  2. Alin Cristea Says:

    A republicat asta pe RoEvanghelica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: