Versuri: Ionatan Piroșca
Muzica: Alin Cristea
de nu strigai s-ar fi topit tăceri
în drumul lor de dor spre nicăieri
iar nicăieriul fără sens şi rost
de nu l-ai fi numit el ar fi fost
de nu m-ai fi numit eu n-aş avea
în lumea de pământ fiinţa mea
de nu m-ai fi numit în zori de zi
amiaza-n jur fierbinte n-ar veni
sau seara-n nostalgia florii toată
n-ar fi aşa albastră înfoiată
de n-ai fi spus cu Tine ce-i iubirea
n-ar fi avut hălad hălăduirea
şi suferinţa jertfă legănată
n-ar fi ajuns la mine niciodată
întoarce-mă-n aluatul unei pâini
pe care-o poţi lua Isuse-n mâini
s-o frângi s-o înmulţeşti şi s-o împarţi
cu glasul Tău tăcerii celorlalţi
Aceasta este prima piesă, din cele 19 de pînă acum, compusă pe versuri de Ionatan Piroșca, acum cîțiva ani. Este poemul care deschide Ferestrele Împărăției, cel mai bun volum al celui mai bun poet din istoria evanghelicilor români.
Lasă un răspuns