Tupeul pastorului Daniel Chiu

Pastorul Daniel Chiu are tupeul de a mai scrie încă un articol denigrator la adresa lui Iosif Țon, afișat de Tupeistul El Maximo Marius Cruceru, zis Pătrățosu.

Mai multe expresii trebuie reținute din discursul construit de pastorul Daniel Chiu.

Deocamdată, să căscăm ochii doar la o formulă:

„În Biserica lui Christos nu cunoştinţele dau măsura adevărată a individului, ci integritatea trăirii.”

Oare își dă seama pastorul Daniel Chiu că această formulă îl incriminează MAI ÎNTÎI pe el însuși și apoi pe Iosif Țon sau pe oricine altcineva?

Și în notoriul său articol josnic din 26 noiembrie (de pe blogul lui Marius Cruceru), și în dreptul său la replică din 3 decembrie de pe blogul lui Cristian Ionescu, și în acest ultim articol afișat pe blogul lui Marius Cruceru, neostoitul Daniel Chiu oferă O DROAIE de informații despre Iosif Țon. Discursul lui Daniel Chiu nu este unul care să vădească îngrijorare pentru starea mediului evanghelic – care, să fim serioși, nu (doar) lui Iosif Țon îi datorează mediocritatea și nivelul scăzut al „integrității trăirii” -, ci pastorul Daniel Chiu utilizează informațiile pentru a construi un caz de acuzare PUBLICĂ a lui Iosif Țon.

De reținut că, în aceste zile, a apărut penibilul Comunicat al Consiliului Uniunii Baptiste, care nu a reușit să convingă, cît timp nu menționează baza doctrinară și statutară pe baza căreia s-au luat deciziile deja cunoscute în cazul lui Iosif Țon și al altora.

Dacă nu ar avea aceste „cunoștințe”, CUM ar mai putea aduce acuze pastorul Iosif Țon?

Rolul cunoștințelor este foarte important. Americanii spun: Time is money. Information is power.

Prin credință vom putea fi considerați neprihăniți, la fel cum Avraam l-a crezut pe Dumnezeu.

Dar credința are la bază Adevărul. Cunoștințele referitoare la Adevăr. Doctrinele!

Oricum, Daniel Chiu incriminează în primul rînd nu cunoștințele lui Iosif Țon, ci… faptul că acesta își legitimează statura publică prin REALIZĂRILE sale (reflex pe care îl întîlnim la mulți pastori baptiști cu notorietate sau staruri locale).

Așadar, formula lui Daniel Chiu nu e completă cît timp nu include chestiunea… realizărilor (nu doar a cunoștințelor).

Dar subminarea rolului cunoștințelor (și a realizărilor) are o consecință nefastă pentru gîndirea creștină.

Intervențiile publice ale lui Daniel Chiu din ultimele săptămîni nu dau dovadă de… INTEGRITATE!

Daniel Chiu folosește contextul creat pentru, cum i-am auzit pe mai mulți în aceste săptămîni, a plăti polițe.

Tupeul pastorului Daniel Chiu este imens și jignește inteligența UNOR cititori.

Adevărul nu se votează, Adevărul există și fără nici un vot!

Lipsa de echilibru eseistic al articolelor lui Daniel Chiu este jalnică.

În schimb, toxicitatea pe care a infuzat-o mediului evanghelic baptist în ultimele săptămîni, în cîrdășie cu Marius Cruceru, Doru Hnatiuc, Paul Negruț, va avea consecințe pe termen lung în ghetoul baptist, iar oamenii nu vor uita de bîrna din ochii acestora.

Acești pastori, tupeiști și gureși, pur și simplu nu ne lasă suficient timp să reflectăm la situația creată de Iosif Țon, ultimul mare mit al baptiștilor români, obligîndu-ne să avem, deocamdată, tot mai multă simpatie față de… baptistul carismatic.

Fie și numai prin simpatia pe care o dobîndește Iosif Țon în aceste zile, ca să nu mai vorbim de istoria hazlie a comunicatelor baptiste și penticostale din acest an (și din ultimii ani), Iosif Țon e acum figura publică de amplitudine majoră, față de care, prin comparație, masa de enoriași baptiști observă mai bine tipul de piticanie pe care îl reprezintă Marius Cruceru, Doru Hnatiuc, Paul Negruț, Daniel Chiu.

“Fiecare generaţie îşi are WC-urile, conducătorii şi muzica pe care o merită.” (Zomir Dimovici, prin 2003)

Reclame

5 răspunsuri to “Tupeul pastorului Daniel Chiu”

  1. Mich Says:

    Mi s-a refuzat comentariul la articolul fr. Chiu: ” Când glutenul determină teologia”.

    …mai plauzibilă mi se pare varianta:

    „Când teologia nu poate fără gluten” […]

    Câteva observații (lămuriri):

    Fr. Iosif Ton mi-a fost profesor la Institutul Biblic Emanuel din Oradea.
    1. Majoritatea celor care il ataca acum, nu sunt fostii lui studenti, ci absolventi ai ultimelor generatii sau colegi pastori din generatia dansului (sau putin mai tineri!).

    2. Fr. Iosif si-a dat demisia din cadrul Institutului datorita faptului ca noua generatie de profesori (dintre care cel mai “feroce”, fr. Paul Negrut) nu-l agreau. Fr. Paul stia una si buna – ca vrea sa ajunga rector deoarece are o chemare mesianica cu privire la baptismul romanesc (scoala si biserica). Respectul fata de fr. Iosif cat si recunoasterea meritelor dansului erau doar “de ochii lumii”. Fr. Paul, odata numit rector, avea nevoie de o echipa noua, tanara care sa fie capabila sa asimileze total viziunea dumnealui cat si modul de implementare a ei. Cred ca si fr. Ton isi dorea acelasi lucru, dar nu mai prea avea cu cine – se scuza mereu, spunand ca a sosit momentul sa predea stacheta altora mai tineri!

    3. Noile dezvaluiri ale fr. Iosif, de fapt nu sunt noi. Ca si student al dansului, il banuiam mereu de ceea ce sustine acum deschis. Uneori facea aluzie la importanta trairii prin si sub influenta Duhului Sfant, in sensul ca, ne era prezentat un Dumnezeu care mai calauzeste si azi prin vise, prin vedenii, prin voce auzita!, un Dumnezeu care poate sa surprinda! Odata, la una din capelele pe care le tineam la hotelul UGSR (actual Muncel) ne-a povestit, cu o oarecare retinere, de o anumita experienta pe care a avut-o – din cate imi amintesc, ne spunea ca a avut un moment de partasie deosebita in rugaciune, timp in care i s-ar fi aratat o fiinta cereasca etc. etc. Tot atunci, spunea dansul, ar fi primit si unul din darurile Duhului Sfant, si anume vorbirea in limbi. Un lucru, probabil greu de imaginat sa se intample astazi, este faptul ca noi, studenti baptisti, nu am fost surprinsi, speriati, derutati de ceea ce ne-a istorisit fr. Iosif, ni se parea ceva natural.

    4. Fr. Doru Hnatiuc, o maaaare dezamagire. L-am cunoscut prima data in biserica pe care o pastorea la Constanta. Am ramas cu impresia ca e “cel mai fain” pastor pe care l-am intalnit. A venit ca profesor la Institut – wow, ce profesor si ce cursuri… nu odata isi tinea prelegerea cu lacrimi, pasionat, mistuit de dorinta proslavirii lui Dumnezeu prin cursurile pe care le preda. Ceea ce a urmat, … mai bine no comment.

    5. Fr. Cruceru, un mare mister/ciudat (cineva ma corecteaza – un mare cameleon). Cred ca ar fi un cu totul alt om daca nu ar fi intrat in hora in care joaca acum. O mare dezamagire, de asemenea. (vezi si atitudinea pe care o are in spatiul public, de a se evidentia pe sine si realizarile lui)

  2. Dyo Says:

    Confirm trendul observat in penultimul paragraf, cel putin in ceea ce ma priveste: a inceput sa-mi fie mai simpatic Iosif Ton acum, decat era cu o luna in urma. Iata ce au reusit acesti amatori care au incercat pe toate caile sa-l puna jos: au creat un erou. Cu fiecare rautate, cu fiecare josnicie, cu fiecare comunicat de doi bani Ton este tot mai sus ridicat pe piedestal …

  3. Alin Cristea Says:

    „Trezi” baptiști…

    Vezi: Uimirea zilei…

    https://romaniaevanghelica.wordpress.com/2010/12/16/uimirea-zilei-–-16-decembrie-2010

  4. Declarații și reacții în mediului evanghelic față de cazul Iosif Țon-Străjerii (IV) « Istorie Evanghelica Says:

    […] Tupeul pastorului Daniel Chiu de Alin Cristea pe România Evanghelică (16.12.2010) […]

  5. Alin Cristea Says:

    A republicat asta pe RoEvanghelica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: