În ultimele două săptămîni am avut ocazia să particip, parțial sau integral, la unele evenimente publice care au avut loc în Oradea (și Băile Felix), cele mai multe dintre ele în context confesional evanghelic. Iată mai jos o amplă retrospectivă.
STRĂJERII
A fost subiectul ultimelor săptămîni. Va fi în continuare. Cazul Iosif Țon rămîne unul dintre momentele istoriei recente, mai mult sau mai puțin jenante, a evanghelicilor români.
Străjerii au avut o conferință de post și rugăciune în 10-12 decembrie 2010 la Hotelul Padiș din Băile Felix. Am fost sîmbătă seara pentru două-trei ore. Din cîte știu, sînt singurul care a oferit pe Internet poze de la conferința Străjerilor.
Am întîlnit cunoscuți din Oradea, Cluj, Arad, Hațeg. Și, spre deosebire de Marius Cruceru care a aruncat „șopîrlițe” pe Internet cum că „nu ai ce vedea, oameni care au fost acolo pleacă deja scîrbiţi de spectacolul jalnic pe care îl oferă Iosif Ton, nici măcar nu are scuza demenţei senile”, eu AM AVUT CE VEDEA și nu am văzut nici un „spectacol jalnic” al lui Iosif Țon. Dimpotrivă, am ascultat, încă o dată, mesajul său despre BUNĂTATE, pe care îl auzisem la Biserica Baptistă Providența din Oradea și la Biserica Baptistă din Băile Felix.
Cînd am ajuns, am bătut și eu din palme vreo 2 minute (atmosfera era incendiară!), de am transpirat și a trebuit să cobor în holul hotelului, să mă răcoresc. La sfîrșitul întîlnirii, cînd tinerii au mai stat să asculte muzică (și s-au zbîțîit), mi-am făcut și eu un chef, pe care îl aveam de mulți ani, să bat din tamburină. (Cu o săptămînă înainte îi cumpărasem una fetiței mele de ziua ei.)
SERATĂ MUZICALĂ
Cu cîteva zile înainte, în 6 decembrie, am participat la serata muzicală pe care o semnalase Marius Cruceru, oferit de un cvartet de coarde. Violonistul (de la Filarmonică), Teodorian Popa, e din Biserica Baptistă Providența.
Serata a avut loc în Biserica Greco-Catolică din Ioșia (str. Cazaban), o clădire care m-a impresionat plăcut prin interiorul luminos, spațios, tocmai bun pentru o astfel de searată, al cărui program a fost inspirat ales și destoinic interpretat.
Seara mi-a rămas în memorie și pentru întîlnirea, acolo, cu doi amici, Adi Criș, jurnalist la Bihoreanul, și Orlando Balaș, fost consilier al primarului. Cu fiecare dintre ei am plantat cîndva puieți, în Ioșia, respectiv peste drum de Universitatea Emanuel.
COLINDE LA BISERICA EMANUEL
Concertul de colinde de la Biserica Emanuel a avut loc marți, 14 decembrie 2010, avînd un program bogat, chiar încărcat, cu 6 coruri, o formație de clopoței, soliști – vezi afișul. Momentul muzical prezentat de Gigi Balotă a fost cel în care audiența s-a relaționat, emoțional-muzical, cu colinda. În schimb, momentele de intrare și ieșire a corurilor au fragmentat evident concertul.
Formația de clopoței rămîne cea mai interesantă apariție în astfel de concerte care au loc în biserici (și nu numai).
Înregistrări cu această formație de clopoței sînt disponibile pe blogul neoficial al Bisericii Emanuel (unul dintre cele 70 de bloguri pe care le administrez):
http://emanueloradea.wordpress.com
REPETIȚIA GENERALĂ PENTRU GENEVA
Aceasta a fost evenimentul săptămînii, o săptămîna plină pentru mine, după cum se va vedea.
Circa 40 de instrumentiști și circa 50 de coriști, sub bagheta lui Flavius Filip (maestru de cor: Titus Tonea), au făcut repetiția generală pentru concertul de Crăciun de la Geneva (18, 19 decembrie).
Nu doar repertoriul, Cantata „Joy, Joy, Joy” (și cîteva piese instrumentale, despre care presupun că nu fac parte din întregul cantatei), interpreții profesioniști (dar nu numai) și faptul că urma concertul de la Geneva peste doar cîteva zile au făcut diferența față de alte concerte din această săptămînă, ci mai ales atmosfera. Sufletul uman nu e sensibil doar la muzică, ci mai ales la aura (socială) care se poate forma în jurul unui astfel de eveniment.
Felicitîndu-i pe protagoniștii principali ai serii, mi-am exprimat opinia că la Geneva nu vor avea parte de o astfel de atmosferă, să-i zicem… românească :)
Imagini (slideshow) de la eveniment sînt afișate pe blogul neoficial al Bisericii Providența.
POEZIE ORĂDEANĂ ÎN BRAILLE
În 16 decembrie, la Librăria Gutenberg, a avut loc lansarea volumului de poezie Genunchii Tamisei, al 7-lea al lui Gheorghe Vidican, volum lansat și la București în 20 noiembrie la GAUDEAMUS.
Cu această ocazie a fost lansat și un alt volum al poetului orădean în… Braille. Momentul impresionant al serii a fost cînd un nevăzător a citit poezie în Braille – vezi înregistrarea.
CONCERTUL DE CRĂCIUN LA UNIVERSITATEA EMANUEL
Ziua de 17 decembrie, a fost cea mai aglomerată pentru mine, în seara de vineri am reușit să ajung, în 4 ore, în 3 locuri.
Concertul de Crăciun de la Universitatea Emanuel, instituție lîngă gardul căreia locuiesc din 1 martie, a început cu 14 minute întîrziere, prima colindă fiind prezentată după 23 de minute de la ora anunțată a concertului (ca întotdeauna, instituția are probleme de PR – public relations). Dacă anul trecut nu a fost căldură (în Capela Mare imensă), primarul cerîndu-și atunci scuze pentru o defecțiune majoră care a avut loc în acea zi cu un ger cumplit, anul acesta au fost probleme cu amplificarea sonoră. Rectorul Paul Negruț a observat, cu zîmbet, că întotdeauna ceva merge și altceva urmează să meargă. Doamne-ajută!
Am ascultat primele 5 dintre cele 14 momente ale concertului, care presupun că a fost frumos și în continuare, dar în nici un caz… devastator (!), precum s-a exprimat Marius Cruceru a doua zi. În acel spațiu sonor imens nu poate avea loc ceva… devastator! Poate dacă vine din America vreun cor de 70 de negri de la o biserică baptistă carismatică…
CONCERT LA BETANIA
La Betania am ajuns în mijlocul concertului, sala fiind plină, la fel și balcoanele, nu am apucat să-l ascult pe Chris, dar am reușit să-l întîlnesc și să-i urez La mulți ani!
Am sacrificat predica lui Emil Bartoș pentru a ajunge la sfîrșitul întîlnirii lunare a Străjerilor.
STRĂJERII ÎN SPERANȚA
După mai bine de 2 ore, am mai găsit circa 60 de oameni la Biserica Penticostală Speranța (cea mai frumoasă biserică de-a pocăiților din Oradea, fără stîlpi în mijloc, cu culori calde, luminoasă, spațioasă și, în același timp, intimă), gata în continuare de rugăciune, de cîntare (înfocată), de îmbărbătare și părtășie.
Să-i binecuvinteze Dumnezeu cu darul deosebirii duhurilor!
Iar mincinoșilor emanueliști să le dea Sărbători ADEVĂRATE!
LIBRĂRIA SCRIPTUM – 2 ANI
Deși am dormit doar 2 ore (trudind din greu să mă mențin cu blogul România Evanghelică în Topul WordPress alături de Marius Cruceru, Petru Lascău și… Adrian Năstase), dimineața m-am prezentat cu familia la Librăria Scriptum, unde copiii prezenți s-au bucurat de ciocolată și de povestea balaurului de ciocolată.
Imagini (slideshow) de la eveniment sînt afișate pe Oradea Evanghelică.
LA PATINOAR
Cine-ar fi crezut că, după 30 de ani, și la 125 de kg, o să-mi pun patine în picioare?
Păi dacă a venit vremea să-și pună Andreea patine în picioare, ce era să fac?
Filmulețe: La Rotundu
SERBAREA – CLASA ÎNTÎI
Luni, de la capăt…
Serbarea…
Prima oară cînd am scăpat de Moșul Crăciun de la grădiniță, același care întîrzia și care era plictisitor…
Cîntecelele micuților artiști: La Rotundu
COLIND PENTRU REGE!
Sub această denumire, la Biserica Baptistă Sion a avut loc o seară de colinde la care au participat grupuri de tineri din mai multe biserici baptiste și penticostale.
Seara de colinde a început cu 15 minute întîrziere, la 17.15, la 17.16 am primit, la balcon, programul pe bancă, iar la 17.18 au intrat la amvon pastorul Viorel Ile și Sebastian Văduva, decanul Facultății de Management a Universității Emanuel.
Am afișat 3 înregistrări, cu „tabachera japoneză” foto Sony, pe Oradea Evanghelică.
Apoi am venit înapoi în celălalt capăt de oraș, dar nu am mai ajuns la seara de colinde de la Tabor.
Parcînd mașina lîngă bloc, am uitat că este o groapă mare, cu apă, gheață și noroi, și am intrat cu 2 roți în ea.
Acum un an, după Concertul de Crăciun de la Universitatea Emanuel, nu reușeam să ies cu mașina dintr-o zonă cu zăpadă și ghețuș, de a trebuit să mă împingă primarul și încă vreo doi bărbați, că altfel nu aveau loc să iasă cu mașinile… :)
Anul ăsta, altă belea de Crăciun, dar un PRIETEN a venit și m-a scos din… MOCIRLĂ.
EROII MOR ÎN FIECARE AN
Îi omorîm în fiecare an…
Prin nepăsarea noastră…
Prin faptul că nu ne aducem aminte de ei…
Nu ne aducem aminte că libertatea o datorăm ALTORA…
Cu roșu s-a scris pe alb…
24 decembrie 2010 la 10:15
[…] Decembrie în Oradea from România Evanghelică by Alin Cristea (23 decembrie […]