Plictisit în epoca divertismentului (3)

Plictisit în epoca divertismentului – Richard Winter, Editura Scriptum, Oradea, 2011, 190 p.

“În literatura de specialitate se face distincție între starea de plictiseală și trăsătura de personalitate către plictiseală. Stare de plictiseală e definită drept “o stare în care nivelul de stimulare este relativ scăzut sau o stare de nemulțumire pusă pe seama faptului că nu există suficientă provocare”. Această stare poate fi trăită de către oricine într-o rutină sua repetiție monotonă. Trăsătura de personalitate care predispune la plictiseală e definită ca “o tendință către oboseală și lipsă de implicare personală sau entuziasm, o stare generală sau frecventă de lipsă de interes față de viața înconjurătoare și viitor”. Se pare că unii oameni – fie din cauza structurii creierului, experiențelor de viață timpurii sau temperamentului – sunt mult mai înclinați spre plictiseală.

Există anumite momente în viață când ar trebui de fapt să urmărim o diminuare a stimulilor. Este important să avem momente de liniște și retragere din agitația frenetică a vieții, momente în care pur și simplu să stăm pe o bancă, momente în care să ne sprijinim pe un scăunel și să nu facem nimic altceva sau clipe în care să ne bucurăm de viața simplă, necomplicată, și ritualurile zilnice. Dar această relaxare poate fi extrem de dificilă pentru cineva căruia îi vine foarte greu să stea singur sau să stea liniștit. Introvertiții au tendințe să se simtă mai fericiți când sunt singuri și în jurul lor este liniște, în comparație cu extrovertiții care au nevoie de provocarea celorlalți și de activitate. Cercetările au demonstart o corelare constantă între extrovertire și înclinația spre plictiseală. Extrovertiții, mai mult decât introvertiții, găsesc că monotonia, repetiția și lipsa constantă de provocare produce disconfort, neliniște și ezitare în soluționarea chestiunilor plictisitoare și frustrante.” (p. 72-73)

“Predispoziția către plictiseală e asociată cu o rată foarte ridicată la toate cele cinci domenii de pe Lista Hopkins de control a simptomelor, care măsoară sănătatea mintală. Cele cinci domenii sunt: comportamentul obsesiv-compulsiv, manifestările fizice (o tendință de a manifesta tensiunea psihologică prin simptome fizice), anxietatea, sensibilitatea interpersonală și depresia.” (p. 74)

Un răspuns to “Plictisit în epoca divertismentului (3)”

  1. Alin Cristea Says:

    A republicat asta pe RoEvanghelica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: