Un comentariu pe blogul lui Laurențiu Balcan

Laurențiu Balcan ridică întrebarea: Cine are de cîștigat din războiul contra Penielului, declanșat de Cristian Ionescu?

Iată răspunsul meu:

Oricît de tragic ar suna (pînă la grotesc), de cîștigat are… Alin Cristea.

(Dacă luăm chiar și numai latura tehnică, se pare că o dată cu Cazul Cristian Ionescu a ajuns și România Evanghelică în Top 10, dar nu e pentru prima dată. Eu, desigur, cunosc mult mai multe lucruri despre CUM se ajunge într-o anumită zonă a unui astfel de top și CUM se rămîne acolo.)

Cazul Cristian Ionescu nu face altceva decît să demonstreze ceea ce eu spun de ani de zile:

Într-o țară majoritar ortodoxă, evanghelicii nu pot avea o voce publică decît împreună. Cu gîndul ăsta am plecat în aventura mea pe Internet acum 9 ani.

De asemenea, în numeroase rînduri am afirmat că evanghelicii nu sînt pregătiți pentru spațiul public (pe Internet), reacționînd pripit la stimuli interni și externi.

În repetate rînduri, pe liste de discuții și apoi pe bloguri, am atras atenția asupra atitudinii isterice cu care diverse persoane din mediul evanghelic au infestat spațiile publice care ar fi putut fi spații de dezbatere.

Lipsa dezbaterii, lipsa culturii dialogului, lipsa acelei poziționări față de Celălalt (care, după unii, e infernul) care să transceadă orgoliile minore și bîrfele localiste – iată tare ale unei societății în tranziție, nu doar ale ghetoului confesional evanghelic.

Cazul Cristian Ionescu, ca și Cazul Iosif Țon, a demonstrat AMPLU statura de piticanie pe care o exhibă starurile confesionale locale și regionale într-o situație publică care implică dezbatere și dialog cu preopinenți incomozi.

În Cazul Iosif Țon, însă, acesta a strălucit pe firmamentul public, în comparație cu cei care au încercat să îi reducă din notorietatea de care întotdeauna s-a bucurat acesta.

Acesta cazuri au arătat că am avut dreptate și atunci cînd am atras atenția asupra corupției și lipsei de integritate a unor instituții confesionale regionale și naționale.

Nu în ultimul rînd, personajul ăsta, Alin Cristea, cu care mă identific, ca persoană, într-o măsură mai mare sau mai mică, a avut dreptate și în ceea ce privește rolul Internetului în viața confesională evanghelică.

Marius Cruceru a condus o campanie mizerabilă de linșaj mediatic a lui Iosif Țon (proces care a culminat cu jenantul comunicat al Uniunii Baptiste, lipsit de clarificări doctrinare și precizări statutare).

Cristian Ionescu a condus o campanie mizerabilă de linșaj mediatic a Penielului (proces care a culminat cu jenantul comunicat al Cultului Penticostal, a cărui legitimitate de a redacta un astfel de comunicat a fost pusă în discuție de către Petru Lascău).

Chiar dacă deciziile se iau totuși în spatele ușilor închise, zecile de articole și miile de comentarii din blogosfera evanghelică arată clar că, în epoca în care trăim, Internetul contează ca și eșichier pentru mișcările de politică confesională ale evanghelicilor români, aflați, evident, într-o perioadă încă nefastă a istoriei lor.

Oricît de tragic ar suna (pînă la grotesc), din cazurile-necazurile amintite, de cîștigat a avut… Alin Cristea, care a avertizat de ani de zile (înainte de a exista blogosfera evanghelică) că prostia… (nu) doare; dar mai ales că lipsa de solidaritate a evanghelicilor e pur și simplu… criminală! Ucide speranța unor generații (de sacrificiu)…

3 răspunsuri to “Un comentariu pe blogul lui Laurențiu Balcan”

  1. laurentiu balcan Says:

    Iti dau dreptate. Pozitia ta fata de cazul Peniel este de apreciat. Le spuneam unor prieteni ca, dupa o lunga perioada, Alin Cristea a inceput sa-mi placa …

  2. Alin Cristea Says:

    Eu zic să nu cumva să-ți faci obicei… :)

    Totuși, nu e vorba de Alin Cristea (sau de altcineva) în comentariul pe care l-am scris…

    Și nici nu e vorba de… Peniel.

    Miza discuției e mult mai mare…

    De ce să ne poziționăm unii față de ceilalți în funcție de simpatii și antipatii față de persoane și proiecte?…

  3. corneliurotar Says:

    „Într-o țară majoritar ortodoxă, evanghelicii nu pot avea o voce publică decît împreună. Cu gîndul ăsta am plecat în aventura mea pe Internet acum 9 ani.”

    Foarte bun gândul tău de acum 9 ani…e trist că sunt prea puţini cei ce înţeleg ce zici tu…sau poate înţeleg, dar se fac că ninge…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: