Atenție la dezinformările din Mahalaua Texanului – Palavragiul Paul Dan

În Mahalaua Texanului Nicolae Rădoi palavragiul Paul Dan debitează vorbe pompoase, fără acoperire în realitate, care țin mai degrabă de opinie decît de INFORMAȚIE. Din păcate, blogosfera evanghelică e vizitată de numeroși opiniomani și grabnici vărsători de cuvinte însîngerate…

„Iosif Țon a ajuns la trista performanță de a enunța cele mai multe erezii în istoria mișcării evanghelice din România. Uniunea Baptistă din România l-a exclus. La fel și Pentecostalii și Creștinii după Evanghelie l-au exclus de la Vocea Evangheliei. Ce va face Asociația Română Baptistă din SUA și Canada?”

1. Paul Dan MINTE. Iosif Țon nu a fost exclus de către Uniunea Baptistă din România.

Pentru simplul motiv că Iosif Țon NU face parte din Uniunea Baptistă din România. Așadar, cum să fie exclus cineva dintr-o organizație cînd nu face parte din ACEA organizație?

Altfel, am putea propune ca Paul Dan să fie exclus din Asociația Filateliștilor din San Marino, din Uniunea Taciturnilor din Sri Lanka sau din Convenția „Pompieriștilor” din Bulgaria…

Dar, la cîte exagerări și minciuni debitează Paul Dan, ar fi taman bun să fie membru în vreo asociație est-europeană a vînătorilor și pescarilor…

Cu insistență, Paul Dan pescuiește „erezii” din scrierile lui Iosif Țon, care, după mintea îngustă a lui Paul Dan, la bătrînețe prostitu-s-a…

Cu lipsă de simț bun, Paul Dan are obiceiul de a exagera diverse chestiuni din mediul confesional evanghelic românesc de parcă ar povesti, la un foc de tabără al bărbătușilor, cum a vînat el urși, mistreți și… balauri!

Chestiunea în legătură cu Iosif Țon la care se referă Paul Dan nu are de a face cu vreo excludere a lui Iosif Țon, ci cu retragerea ordinării lui Iosif Țon de către Uniunea Baptistă.

Mai exact, „Consiliul Uniunii a decis retragerea ordinarii pentru slujire a fratelui în bisericile baptiste din Uniunea Baptistă din România”.

Așadar, nu e vorba de nici o excludere, ci e vorba de dorința CONSILIULUI Uniunii Baptiste de a limita accesul celui mai celebru predicator EVANGHELIC român la amvoanele bisericilor baptiste DIN ROMÂNIA.

Aici trebuie să facem o IMPORTANTĂ distincție între Consiliul Uniunii Baptiste și masa credincioșilor baptiști din România. Uniunea Baptistă este DOAR o asociație de biserici, nu este vreun for superior al baptiștilor din România. Mărturirea de credință baptistă precizează clar: „Nu recunoaștem grade ierarhice.”

Relația dintre Consiliul Uniunii și bisericile care s-au asociat (cîndva) în Uniune este una de REPREZENTARE.

Reprezentarea are amplitudini și caracteristici diferite în diverse perioade social-istorice.

Nu ORICE conducere a Uniunii Baptiste este în același fel recunoscută de către biserici și de către baptiștii din biserici, deoarece nu ORICE conducere a Uniunii se comportă în același fel.

În cazul Iosif Țon, este evident că predicatorul baptist se bucură de o notorietate, ba chiar de o imensă simpatie publică, de care toți cei din Consiliului Uniunii la un loc nu se bucură.

Desigur, relația dintre conducerea unei asociații de biserici și bisericile membre / baptiștii din biserici necesită o discuție amplă, cu exemple din istoria confesională.

Dar aici am amintit acest aspect pentru a submina impostura argumentativă a lui Paul Dan.

Ceea ce contează în exprimarea poziției Consiliului Uniunii Baptiste referitoare la Iosif Țon (și la alte aspecte) este faptul că nu conține menționări doctrinare sau precizări statutare.

Hotărîrea Consiliului Uniunii Baptiste este… ARBITRARĂ!

Referința pe care Paul Dan o face la Consiliul Uniunii Baptiste conține o trimitere implicită la legitimitatea Consiliului Uniunii Baptiste. Dar Consiliul Uniunii Baptiste și-a pierdut legitimitatea tocmai prin faptul că nu a folosit documentele de organizare a Uniunii Baptiste pentru a-și argumenta hotărîrea.

Comunicatul Uniunii Baptiste a fost afișat în 14 decembrie 2010 pe site-ul Uniunii Baptiste din România, un site cu flux penibil de informații, precum am semnalat în 33 de episoade.

La cîteva ore de la afișarea Comunicatului, am postat pe România Evanghelică un articol în care am arătat De ce Comunicatul Consiliului Uniunii Baptiste este nul.

2. Afirmația lui Paul Dan conform căreia Iosif Țon s-a declarat carismatic este incompletă.

„Pe blogul Străjerilor el s-a declarat carismatic și a devenit membru deplin al acestei organizații apostate.”

Iosif Țon s-a declarat baptist carismatic. Nu îmi aduc aminte ca undeva Iosif Țon să fi anunțat că renunță la convingerile sale baptiste. Paul Negruț a inventat kestia asta…

Trăim vremuri în care, așa cum aminteam cu altă ocazie, lîngă apartenența / orientarea confesională oamenii simt nevoia să adauge un termen care să distingă de nuanțele confesionale. Probabil Paul Negruț s-ar declara baptist conservator, iar Cristian Ionescu penticostal conservator sau penticostal clasic.

Ce înseamnă „membru deplin” al „organizației” Străjerii?

Există și membri… nedeplini?

Străjerii e organizație? Eu credeam că e o mișcare în cadrul bisericilor evanghelice…

Și de cînd e… apostată? Cine zice?

Eu am întîlnit la Străjeri o droaie de baptiști și penticostali CU DREPTURI DEPLINE în biserici baptiste și penticostale.

Paul Dan e un palavragiu…

3. Afirmația lui Paul Dan conform căreia „Iosif Țon atacă unitatea Noului Testament” este deplasată.

Nu o să intru în discuții acum, voi face doar observația că Paul Dan nu îl acuză pe Iosif Țon că ar ataca unitatea… Bibliei.

Faptul că Iosif Țon apelează la Evanghelii ca punct de plecare pentru teologia sa nu implică faptul că ar atenta la „unitatea Noului Testament”.

4. Chestiunea „ereziilor”

Paul Dan scrie: „Iosif Țon a ajuns la trista performanță de a enunța cele mai multe erezii în istoria mișcării evanghelice din România.”

Prima întrebare care s-a iscat în mintea mea a fost: Oare ce știe Paul Dan despre istoria mișcării evanghelice din România?

Există vreo carte (1 bucată) despre istoria mișcării evanghelice din România?

Se predă undeva curs de istorie a evanghelicilor din România?

Plecînd de la presupoziția (grotescă) a ereziilor lui Iosif Țon, mă întreb, cum cred că se întreabă orice om cu mintea lucidă, cum de o fi reușit Iosif Țon această performanță? Și dacă a reușit această performanță „de a enunța cele mai multe erezii în istoria mișcării evanghelice din România”, cum de s-au prins doar cîțiva, și așa tîrziu?

Totuși, din cîte citesc (și, aoleu, citesc destule!), Iosif Țon a reușit această performanță doar… în 2-3 ani!

Iar în istoria ereziilor din creștinism, mi se pare că ereticii aveau de obicei o idee fixă…

Care să fie ideea fixă la Iosif Țon?

O fi găsit-o Paul Dan?

Dacă cercetăm declarațiile isterice ale lui Marius Cruceru din mizerabila sa campanie pe Internet împotriva lui Iosif Țon, vom găsi ACEEAȘI idee fixă?

Cu ce eretici din istoria mișcării evanghelice din România l-a comparat Paul Dan pe Iosif Țon de a tras concluzia că avem de a face cu un record?

CÎTE erezii conține… recordul? Dar fostul record?…

Paul Dan are multe lucruri de clarificat…

În comentariul său, nu a menționat TOATE ereziile lui Iosif Țon, ci doar „cîteva din ereziile grave a lui Iosif Ton”…

Nu îmi aduc aminte de nici un articol teologic care să fi denunțat vreo erezie a lui Iosif Țon…

Comunicatul Consiliului Uniunii Baptiste NU conține cuvîntul erezie…

Nici ante-„comunicatul” lui Paul Negruț…

Ce spun teologii de la instituțiile confesionale academice din București și Oradea?

NIMIC!

Ca să spună ceva, au nevoie de informații, trebuie să se documenteze și trebuie să așeze ideile în context…

Alfel pică de palavragii…

Desigur, îi avem pe manipulatorul Paul Negruț, istericul Marius Cruceru, opiniomanul Ioan Bunaciu, palavragiul Paul Dan…

Unde e însă teologia lor?

Unde sînt eseurile lor teologice?

Unde sînt articolele lor referitoare la situații contemporane concrete, precum scriu, în America, Al Mohler, Chuck Colson, John Piper și atîția alții?

Păi dacă nu există o revistă a evanghelicilor din România (fie și numai pe Internet), unde să se discute astfel de chestiuni?

Asta e de fapt situația dramatică pe care care au scos-o la iveală Cazul Iosif Țon și Cazul Cristian Ionescu: Instituțiile teologice ale evanghelicilor din România nu sînt pregătite să facă față unor astfel de momente.

A aduna informații este o muncă titanică, iar a așeza ideile în context implică un consum imens de activitate intelectuală.

Cazul Iosif Țon rămîne probabil cel mai semnificativ dosar din istoria evanghelicilor români de după ’89. Iar Cazul Cristian Ionescu, cu mizerabila campanie antiPeniel, un altul la care s-au adunat zeci de pagini…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: