Da’ cît de proști pot fi pocăiții?!… – Cazul Nicolae Rădoi

Din păcate, mi s-au confirmat presupunerile…

Nicolae Rădoi nu e în stare să poarte o conversație și nu răspunde chestiunilor pe care le-am ridicat în public…

De la o zi la alta, se înmulțește numărul cazurilor de pocăiți care își exhibă prostia pe Internet – acesta e o chestiune care ar trebui să intereseze organele de conducere

Astfel de cazuri aruncă oprobriul public asupra minorității religioase de tip evanghelic…

– Chestiunea pe care am ridicat-o este următoarea: Nicolae Rădoi, mare scandalagiu de soi, a menționat pe blogul lui că a împrumutat de pe blogul România Evanghelică un articol semnat de… Timotei Pop.

Eu am precizat că NU AM ÎMPRUMUTAT nici un articol lui Nicolae Rădoi, cel puțin din motivul că nu este al meu acel articol, și am cerut retragerea acelei mențiuni în legătură cu România Evanghelică legate de „împrumut”…

DEZ-MINȚIRE: Nu am împrumutat nici un articol lui Nicolae Rădoi. Nicolae Rădoi MINTE.

– Zice Rădoi: „Am fost onorat de Alin Cristea cu doua comentarii.”

Nu e vorba de nici un onor. E vorba de… dezonoare. Nicolae Rădoi a apărut în blogosfera evanghelică cu… tractorul. Va trebui să învețe pe ce parcelă poate năvăli și pe care nu… Nu știe, îl învățăm… Nu vrea, îl obligăm…

Cele două comentarii ale mele l-au SANCȚIONAT pe Nicolae Rădoi!

– Mai zice: „Desi foarte ocupat, mi-am facut totusi un pic de timp sa-i raspund. Si ca sa-l onorez si mai mult, il pun aici pe Blog…Dinsului am vazut ca-i place vizibilitatea…”

Nu mă interesează nici un „onor” din partea lui Nicoale Rădoi. Mă interesează să NU mintă. Mă interesează să nu-l onoreze cu minciunile sale pe Tatăl minciunii, afurisit să-i fie numele luciferic…

– Eu m-am adresat cu „Domnule Nicolae Rădoi”, el cu… „Măi Aline”.

Chestiunea asta cu modul cum ne adresăm unii altora în public pe Internet o urmăresc de ani buni și oricine a urmărit, cît de cît, prezența mea pe Internet – pe liste de discuții, bloguri, Facebook – știe că intervin hotărît într-o astfel de chestiune.

Nu am cerut să NU avem, uneori, diverse apelări informale – de exemplu: Pătrățosu, Rotundu, Vindecătoru -, dar și acelea trebuie să folosească unei stilistici a dialogului, mai mult sau mai puțin direct…

De asemenea, sînt conștient că UNEORI e cazul, cum sînt mahalagioaicele, paranoicii și… Nicolae Rădoi (dar nu numai ei), să le zici cîteva pe limba lor…

– Bă Rădoi, nu ai tu de unde știi dacă mie îmi place sau nu vizibilitatea…

La cît zici că ești de ocupat, e de mirare că ai aflat, totuși, de evanghelicul român cu cea mai mare vizibilitate pe Internet, cum pînă și un paranoic precum Vindecătoru a găsit cu cale să arate că a luat la cunoștință…

„Mai Aline…stai un pic acuma si tu, ca si ala de-o picat din pom s-o hodinit oleaca. Eu sint om ocupat ( am citit ca si tu esti ocupat, da’ n-am prea inteles „cu ce ?”)- eu unul muncesc de dimineata pina seara. Sti cum e la munca…Daca nu sti spune-mi ca-ti explic alt’data. […]

Eu cu asta ma ocup acuma am o dihanie mare cu 18 roti cu care umblu. Sau daca nu-ti place tracul atunci cu tractoru…te plimb asa roata pe linga balta mea sa-ti arat cit fin de cosit…”

Bă Rădoi, oi fi tu greu de cap, da’ un lucru tot poți să pricepi: tractorul meu cu care eu ar blogosfera evanghelică e mai mare decît tractorul tău cu care te plimbi în Texas… Dihania mea nici măcar nu are roți, e… HOVERCRAFT (hovercraft are unique among all other forms of ground transportation in their ability to travel equally well over land, ice, and water).

Ba unii, mai mult sau mai puțin paranoici, uimiți de ubicuitatea lui Alin Cristea în blogosfera evanghelică, se întreabă dacă chiar există personajul ăsta, sau e vorba de un grup de bloggeri poznași…

Așa că, dacă ai reușit să scrii cuvîntul „vizibilitate”, asta nu înseamnă că și știi cîte ceva despre… vizibilitate.

Scutește-ne de astfel de „vorbe de duh” care… duhnesc.

– Bă Rădoi, consultă-te…

„Si multumesc de compliment…”Greu de cap” poate sa insemne, ca am adunat destule in cap si ii plin, nu? Am trecut un pic prin viata, sint la o virsta la care nu-mi imaginez ca un om de statura ta ( reala sau imaginara) ar putea sa fie fara de respect – NU!!!, nici prin cap nu-mi trece asa ceva Doamne fereste…sau am gresit aici? La inceput m-am gindit sa nu-ti raspund, ca doara ce-o sa ti se intimple? Zi si tu? Mai apoi, m-am gindit totusi sa-ti raspund, ca meriti…”

„Greu de cap” înseamnă, ACOLO unde am scris, exact ce am scris. Înseamnă că NU vrei să pricepi ce ți-am scris clar: NU ȚI-AM ÎMPRUMUTAT NIMIC.

Dacă introduci în discuți aspectul vîrstei, atunci să-ți fie de bine: La vîrsta pe care o ai ar trebui ca vorbele să arate mai multă înțelepciune. Fă-te respectat. Dacă poți…

Dar, atunci cînd apare chestiunea vîrstei (de obicei cînd preopinentul nu are IDEI să contraargumenteze), eu am la îndemînă o formulă pe care am folosit-o și acum cîțiva ani, pe lista de discuții Masa Rotundă a lui Iosif Țon: Pe piața ideilor, nu contează vîrsta, vila sau piscina.

Cum ești greu de cap (și deja AICI asta înseamnă altceva), să-ți explic puțin, cine știe, poate o să priceapă și alți pocăiți prostovani: Cînd discutăm, ar trebui să discutăm… IDEI. Din păcate, cu asta se ocupă PUȚINI oameni! Restul discută… discuții. Și sînt destui, dintre ei, care discută… oameni! Adică BÎRFESC! Mahalagioaice și paranoici, pseudopsihologi ofiliți și palavragii plini de sfătoșenii, pocăiți cu mitraliera de versete și pătrățoși care nu reușesc să ia curba…

Este și o maximă care spune:

Oamenii mari discută idei. Oamenii mediocri discută evenimente. Oamenii mici discută alți oameni.

Sau: „Oamenii deştepţi discută idei, oamenii mediocri discută evenimente, restul oamenilor discută alţi oameni.” (Eleanor Roosevelt)

Dar să revin la maxima mea: Pe piața ideilor, nu contează vîrsta, vila sau piscina.

IDEILE nu sînt produse sau impuse de oameni cu o anumită vîrstă, cu o anumită bogăție sau cu o anumit statut social.

IDEILE sînt produse și impuse de oameni de vîrstă diferită, cu finanțe mai mari sau mai mici și cu diferit statut social.

România nu o duce prost pentru că nu ar avea resurse naturale, financiare sau umane. O duce prost pentru că nu e atentă la… IDEI! Pentru că nu se creează mijloacele necesare care să preia IDEILE oricui – bune, se înțelege – și să le pună în aplicare.

România o duce prost pentru că românii vor să se impună prin vîrstă (experiență de viață, relații, aranjamente), prin bani, printr-o poziție socială, nu prin… IDEI!

Românii care pot își cumpără mașini tot mai scumpe, tractoare tot mai mari, își fac case tot mai mari… Și care rămîn pustii…

Ce mai proști!

La ce le folosește vîrsta? Banul? Statutul social?

La pocăiți, situația e și mai nasoală: Lipsa viziunii e suplinită de un activism tîmpit, IDEILE sînt așa de puține, fudulia însă e imensă, nepotismul în floare, înregimentarea și mercenariatul o adevărată industrie, iar în mediul ăsta toxic rezistă cine poate…

– Bă Rădoi, da’ cine te pune să muncești de dimineața pînă seara?

Omul e o ființă care CUGETĂ, nu doar una care muncește…

Și de muncit nu muncesc doar minerii, tăranii și texanii…

Există diverse tipuri de muncă…

Totuși, cum scriam cu ani în urmă, Isus nu a muncit, Isus a… LUCRAT!

A lucra are o dimensiune divină – Zis-a Isus: „Tatăl Meu lucrează pînă acum, şi Eu de asemenea lucrez.” (Ioan 5:17)

Isus nu muncea 8 ore, 5 zile, și stătea la grătar în weekend cu ucenicii…

Isus LUCRA…

Această dimensiune divină o pierd pocăiții… Păi dacă nu sînt atenți la IDEI!

Ce „muncă” depune un poet bun? Cu cît ar trebui să fie remunerat? Opera lui face două parale?…

Un compozitor o fi bun de ceva pentru societatea omenească? Doară nu muncește „de dimineață pînă seara”…

Gînditorul și politicianul scoțian din secolul al XVIII-lea Andrew Fletcher spunea:

„Lăsați-mă să scriu cîntecele unui popor și nu-mi pasă cine-i scrie legile.”

Iar John Adams, al doilea președinte american, spunea:

„Trebuie să studiez politica şi războiul aşa încît copiii mei să poată studia matematica şi filozofia, geografia, istoria naturală şi arhitectura navală, arta navigaţiei, comerţul şi agricultura, pentru a le da copiilor lor dreptul de-a studia pictura, poezia, muzica, arhitectura, sculptura, arta tapiseriei şi a porţelanului”.

– Bă Rădoi, nu te mai face de rîs… Că nu te faci de rîs doar pe tine, ci și pe pocăiți…

„Zic unii că ai și un vocabular bogat!!! Tare mă mir cum ai reușit așa o performanță!!!”

Eu NU mă mir cum de te miri… Ori pricepi puține ori NU vrei să pricepi…

Eu nu muncesc de dimineața pînă seara… Eu LUCREZ de dimineața pînă seara…

Eu m-am mulțumit cu puține în viață, dar nu cu PUȚIN!

În 20 de ani (de cînd sînt căsătorit), am avut un singur costum nou – mi l-a făcut unchiul meu croitor din Petroșani cînd am venit la Oradea în 1995 să dau admitere la Institutul Biblic Emanuel. Nu pentru că nu aș fi avut bani, că am fost inginer în Valea Jiului pe vremea lui Miron Cozma și aveam apartament cu 3 camere primit de la părinți, mobilat, cu cărți în cele 3 camere. Și aveam mașini (second hand) aduse din Austria. Dar am investit în viață în altceva: în oameni și în idei, în proiecte și în comunicarea cu publicul larg, în comunitatea evanghelică și în poduri cu societatea românească…

Nici cînd m-am căsătorit nu am avut costum nou, ci unul second hand, cumpărat cu 50 de șilingi din Austria, pentru care am muncit… o oră. Unchiul meu croitor doar l-a aranjat puțin. Și m-a întrebat: „Știi ce firmă e Christian Dior? Ca să înțelegi, e cum e Stradivarius pentru viori…”

Înțelegi, bă Rădoi, ce limbaj înțeleg eu?…

Bunicul meu a muncit în mină ca cei 6 copii ai lui să o ducă mai bine și primii lui doi copii, tatăl meu și unchiul croitor, să dirijeze corul în biserică.

Tatăl meu a muncit în mină ca cei 3 copii ai lui să o ducă mai bine și să dirijeze orchestra în biserică, ca eu să studiez vioara și teologia… Și Internetul…

– Bă, Rădoi, acum oare știi cu ce mă ocup? la ce trudesc „de dimineață pînă seara”?

Bă, mă ocup cu IDEI! Și cu relaționarea cu diverse categorii de oameni, nu, bă Rădoi, doar cu intelectualii…

Bă, Rădoi, eu sînt un poet al Internetului…

„Da din ce zici tu, bag eu de sama ca am comis un fel de crima pe „internedu” asta ,ca nu stiu eu cum sa-ti spun pe limbajul tau rafinat!? Io-s acuma plin de regrete ca te vad cit de napastuit esti si toti fura din ce-ai adunat tu; si ma gasii si eu acuma sa ma imprumut tot de la tine …No, uite care-i treaba…ca sa te rasplatesc pentru nedreptatea ce-ti facui…am sa te car cu tracul meu…ca eu cu asta ma ocup acuma am o dihanie mare cu 18 roti cu care umblu. Sau daca nu-ti place tracul atunci cu tractoru…te plimb asa roata pe linga balta mea sa-ti arat cit fin am de cosit…Sau te duc odata la New York …ca tot des am drum pe-acolo. Ce zici? Facem tirg? Ca acuma fapta-i consumata …si altu stiu sa nu mai vin pe blogul tau – ca daca vin – cine stie ce minunatii mai vad si iara ma-mprumut…ca mi-i mai mare mila de tine – sa-ti spui drept , saracu de tine ai destule necazuri cu tot felul de mincinosi . Am vazut ca esti si Bagator de Sama sef la citeva Mahalale. Pai acolo ii munca de intelectual nu gluma…

No…astept sa-mi raspunzi acuma- ca doara asa-i pe bloagele astea…eu zic, tu dezici…no…ca’ntre intelectuali…Ce facem, batem palma?”

Bă Rădoi, nu batem nici o palmă… Nu ai ce să-mi oferi… Ești sărac, mă…

IDEILE valoroase ale mele (sau ale altora) nu se pot negocia la un grătar în weekend…

Și eu nu scriu pentru tine, bă Rădoi, scriu pentru cei care vin din urma ta, să nu ajungă ca tine…

Să mă facă să pierd ore pentru o chestiune banală, cînd pot să fac atîtea altele în timpul ăsta…

Bă Rădoi, eu nu am zis că TOȚI fură, eu am zis că UNII fură… Și tu ești unul dintre ei…

Furi din munca mea, din ceea ce produc cu meșteșugul pe care l-am învățat în ultimii ani – „arta tapiseriei şi a porţelanului” pe Internet -, din cauza băgăreților palavragii ca tine (și a anomaliilor din societatea românească) nu pot eu să cîștig DESTUI bani cu meșteșugul meu, dar respect, bă Rădoi, de zeci de ani cîștig, fie că am fost la liceu, la facultate, la mină sau pe Internet.

Eu am de face cu OAMENI, nu cu intelectuali… Nici măcar asta n-ai priceput, bă Rădoi…

IDEILE mele au de a face cu sufletul, nu doar cu mintea…

Proiectele mele se adresează OAMENILOR…. Fii om, bă RĂdoi…

Dacă…

de Ruyard Kipling

De poţi fi calm cînd toţi se pierd cu firea
În jurul tău, şi spun că-i vina ta
De crezi în tine, chiar cînd omenirea
Nu crede, dar să-i crezi şi ei cumva
S-aştepţi, dar nu cu sufletul la gură
Să nu dezminţi minciuni minţînd, ci drept
Să nu răspunzi la ură tot cu ură
Dar nici prea bun să pari, nici prea-nţelept

De poţi visa – şi nu-ţi faci visul astru
De poţi gîndi – dar nu-ţi faci gîndul ţel
De-ntîmpini şi Triumful şi Dezastrul
Tratînd pe-aceşti doi impostori la fel
De rabzi să vezi cum spusa ta-i sucită
De pişicher, să-l prindă-n laţ pe prost
Cînd munca vieţii tale, năruită,
Cu scule obosite-o faci ce-a fost

De poţi să strîngi agonisita toată
Grămadă, şi s-o joci pe-un singur zar
Să pierzi, şi iar să-ncepi ca-ntîia dată
Iar c-ai pierdut – nici un cuvînt măcar
De poţi sili nerv, inimă şi vînă
Să te slujească după ce-au apus
Şi piept să ţii cînd nu mai e stăpînă
Decît Voinţa ce le strigă: “Sus!”

De poţi rămîne tu în marea gloată
Cu regi tot tu, dar nu străin de ea
Duşman, om drag răní să nu te poată
De toţi să-ţi pese, dar de nimeni prea
De poţi prin clipa cea neiertătoare
Să treci şi s-o întreci gonind mereu
Al tău va fi Pămîntul ăsta mare
Dar mai mult: vei fi Om, băiatul meu!

– Iar de vrei, bă Rădoi, să fii ȘI creștin, atunci KESTIA asta implică ȘI o etică creștină.

Nu cu plimbări pe baltă și grătare în weekend rezolvi KESTIA asta…

Ci cu repararea nedreptății pe care o faci, cu răscumpărarea gafelor pe care le comiți…

Nu fi greu de cap: Șterge referința la România Evanghelică din Mahalaua ta. NU ȚI-AM ÎMPRUMUTAT NIMIC. – Asta e IDEEA în discuție. Nu vîrsta ta sau limbajul meu…

Nu avem de ce să batem palma…

Mai bine scuipă-ți în palme și pune-te pe treabă – pune-te pe LUCRU!

MUNCA ta de dimineață pînă seara te ține legat de spațiul terestru, dar dacă dacă LUCREZI și îți îndrepți greșelile, înseamnă că ești poziționat pe direcție verticală…

A LUCRA înseamnă a fi dedicat adevărului, dreptății, milei – astea (și altele) sînt lucrurile care îi plac lui Dumnezeu.

Să ne lăudăm că Îl cunoaștem pe Dumnezeu LUCRÎND, nu doar muncind…

Așa vorbește Domnul: „Înțeleptul să nu se laude cu înțelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăția lui.

Și adaug eu: cel în vîrstă să nu se laude cu vîrsta lui, nici texanul cu tractorul lui.

Ci cel ce se laudă să se laude că are pricepere și că Mă cunoaște, că știe că Eu sînt Domnul, care fac milă, judecată și dreptate pe pămînt! Căci în acestea găsesc plăcere Eu, zice Domnul.”

(Ieremia 9:23-24)

– Bă, Rădoi, nu mai da cu capul în porțelanurile mele de pe Internet…

Nu se sparg așa ușor…

Dar o să te doară capul…

3 răspunsuri to “Da’ cît de proști pot fi pocăiții?!… – Cazul Nicolae Rădoi”

  1. ungandbun Says:

    Sunt tot mai mulţi care au impresia că tot ce se găseşte în jurul lor la evanghelici li se cuvine şi lor. Dar ce este mai grav este faptul că nu conştientizează că a lua chiar de la un frate fără consinţământul acestuia este furt şi se pedepseşte conform legii.

    Preluarea de informaţii de către alte site-uri web poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi de către Clubul Român de Presă: „Consiliul de Onoare consideră că preluarea fără cost a unor materiale de presă se poate realiza doar în limita a 500 de semne, dar fără a depăşi jumătate din articolul sau ştirea în cauză, asigurându-se astfel atât libera circulaţie a informaţiei, cât şi caracterul de «revistă a presei» susţinut de paginile de internet în cauză.

    În mod obligatoriu, în aceste cazuri, trebuie citată sursa informaţiei. Preluarea a mai mult decât cele prevăzute anterior se poate realiza doar în condiţiile unui acord, financiar sau de altă natură, încheiat cu deţinătorul drepturilor”.

    O zi bună şi să auzim numai de bine!

  2. 3 postări în Top 10 WP (05.08.2011) « România Evanghelică Says:

    […] 5. CÂt Despre Batic, Domnilor, Unde Ne Este CULTURA?… (popaspentrusuflet) 10. Da’ cît de proști pot fi pocăiții?!… – Cazul Nicolae Rădoi […]

  3. Alin Cristea Says:

    A republicat asta pe RoEvanghelica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: