“Când începem să studiem ce spune Biblia cu adevărat despre dragostea lui Dumnezeu, vedem că aceasta nu este necondiționată. Ni se spune că Dumnezeu îi iubește pe cei care se tem de El. Dumnezeu îi iubește pe cei care Îi respectă poruncile (vezi, de ex., In. 15:10). Versetele care vorbesc despre dragostea lui Dumnezeu leagă o serie de condiții de dragostea lui Dumnezeu. Și, după cum am subliniat deja, toate acele versete se adresează oamenilor lui Dumnezeu. Evreii vorbeau numai între ei despre dragostea lui Dumnezeu, la fel și creștinii. Trebuie să începem să privim diferit Scriptura. Este regretabil că un episcop francez a împărțit Cuvântul lui Dumnezeu în capitole, iar un episcop irlandez a împărțit capitolele în versete, și am devenit astfel “oamenii versetelor”. Cuvântul “text” a însemnat inițial “tot conținutul unei cărți, cu excepția indexului sau a anexelor”. “Text” însemna întreaga carte. Numai în cercurile creștine acest cuvânt a primit sensul de propoziție sau frază dintr-o carte, iar această practică ne-a permis să cităm o singură propoziție, independent de celelalte. În felul acesta o scoatem din context și o folosim cum dorim. Mi-ar plăcea să putem scăpa de toate numerele capitolelor și ale versetelor. […]
Eu îmi propun să îți demonstrez în mod clar că nu poți înțelege Ioan 3:16 în absența contextului său minim, versetele din fața sau din urma acestuia, care îi dau sensul. Fără acele versete, nu vei putea înțelege Ioan 3:16.” (p. 23-24)
Lasă un răspuns