Adevărata spiritualitate (4)

Adevărata spiritualitate – Francis A. Schaeffer, Editura Imago Dei, Oradea, 2008, 215 p.

“Isus poate spune: “Adevărat îți spun că astăzi vei fi cu Mine în rai”, și cuvintele Lui sunt reale. A muri înseamnă a fi cu Domnul. Nu este doar o idee; este o realitate. În același timp, Cristos, același Cristos, ne face promisiunea la fel de reală că, din momentul acceptării Lui va Mântuitor al meu, El trăiește în mine. Ambele stări sunt la fel de reale. Ele reprezintă două domenii ale aceleiași realități prezente, ambele fiind în egală măsură promise. Creștinii care au murit sunt deja împreună cu Cristos și Cristos trăiește cu adevărat în creștini. Cristos trăiește în mine. Cristosul care a fost crucificat – Cristosul a cărui lucrare s-a încheiat, Cristosul care este acum glorificat – a promis (Ioan 15) să rodească prin creștin așa cum seva viței rodește prin mlădiță.

Acesta este misticismul creștin autentic. Misticismul creștin nu este identic cu misticismul necreștin, dar aș insista că aceasta nu îl face să fie misticism în măsură mai mică. Într-adevăr, până la urmă se dovedește a fi un misticism mai profund, deoarece nu se bazează doar pe experiențe fără conținut, ci pe realitatea istorică, spațio-temporală – pe adevărul propozițional. Misticismul creștin nu impune negarea rațiunii, a intelectului. Totodată, el nu are drept consecință pierderea personalității, a individului. În misticismul oriental – pe care Occidentul îl caută acum cu disperare din cauza pierderii sensului istoriei, al conținutului și adevărului faptelor biblice – finalitatea este întotdeauna pierderea personalității. În cadrul oriental de gândire aceasta este o necesitate. Vă amintiți istoria lui Shiva, una dintre manifestările hinduse ale Absolutului. El a venit și a iubit o femeie muritoare. Shiva a cuprins-o cu brațele pe femeia iubită și imediat ea a dispărut, iar el a devenit asexuat. Acesta este misticismul oriental. În misticismul creștin lucrurile stau altfel. Misticismul creștin înseamnă comuniune cu Cristos. Înseamnă rodirea lui Cristos prin creștin, fără ca acesta să-și piardă personalitatea sau să fie folosit cum folosești un lemn sau o piatră.

În multe pasaje din Biblie, relația creștinilor cu Isus Cristos este descrisă în termenii mirelui și miresei. Cine este acest “Mire” – Mirele meu? Este Cristosul care a murit, a cărui lucrare s-a încheiat, care a înviat, S-a înălțat la cer și este glorificat. Acesta este Cristos. El nu este o simplă idee. Este Cristosul care a fost văzut după Înviere, Cristosul văzut de Ștefan și de Pavel, Cristosul văzut de Ioan; acest Cristos este Mirele meu. În acest sens putem spune fără să greșim că noi toți suntem feminini. Cristos este mirele; noi – adică creștinii – suntem Mireasa.” (p. 86-87)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: