Archive for 9 septembrie 2012

Pe cine să credem: pe Victor Ponta sau pe Crin Antonescu?

9 septembrie 2012

Victor Ponta: Atitudinea lui Barroso a fost una corectă și echilibrată

Crin Antonescu: Atitudinea dlui Barroso nu a fost una echilibrată; corectă – e iarăși cel puțin discutabil

Dragoș Paul Aligică: Pe dreapta sunt opinii diferite, dezbateri, contre, grupuri de idei și ideologice, așteptări, identități și standarde…

9 septembrie 2012

…Se mișcă ceva. E ceva viu. Există un public și un electorat cu pretenții. Divers, informat inteligent. Există publiciști care își asumă idei și identități. Există o nouă generație de oameni politici ce vine din urmă. Buni, răi, sunt acolo. Mai bune sau mai rele toate acestea există. Se observă o mișcare, un efort de modernizare și de aliniere la niște standarde minime. Tiate cu costurile, erorile și problemele aferente.

Nimic pe stânga. Dar cel mai curios: nicio reacție de la comentatori, analiști și jurnaliști, altfel extrem de preocupați de soarta și strategiile dreptei. Interesant. Ca și cum ce se întâmplă pe stânga nu contează. Stânga nu are niciodată probleme în țara asta cu comentatorii și analiștii imparțiali, căci evident la ei ne gândim înainte de orice. Întrebare concretă: Toți acești artiști ai criticii și analizei chiar nu au nimic de sugerat constructiv când este vorba de USL și viitorul său? Nu au nimic de criticat și sugerat la obiect când vine vorba de resursa umană a lidershipului stângii și strategiile ei de viitor?

Dragoș Paul Aligică – Time out de la polemicile dreptei: misterele stângii

Twitter evanghelic – 9 septembrie 2012 (2)

9 septembrie 2012

Rick Warren: „Trying to understand your life without reading the Bible is like going on a unknown journey without a map.” (9 septembrie 2012)

Recitiri: Studiul ideilor pătrățoase (3)

9 septembrie 2012

Dacă îmi aduc bine aminte de o discuție de anul acesta (cu Vasile Tomoiagă și Daniel Fărcaș, în drum spre Iași, cînd mai opream să fotografiem biserici), chestiunea materializării ethosului religios în închinarea la icoane în cazul bisericilor tradiționale s-a deplasat, în cazul neo-protestanților, în spectrul muzical. Pocăiții VĂD muzica. Ne mai putem închipui închinare fără muzică?!? Doamne, iartă-ne!

O altă chestiune legată de muzică este faptul că evanghelicii nu prea au practica construcției mesajului muzical (fără text). Evanghelicii nu au compoziții de largă respirație, din mai multe motive, pe care nu le menționez acum. E însă cunoscut faptul că nu au, în general, obișnuința de a asculta sonate, concerte pentru pian sau simfonii. Cu alte cuvinte, atunci cînd evanghelicii folosesc conceptul de mesaj, acesta are de a face exclusiv cu discurs format din idei rostite sau scrise, nu cu un discurs format din idei MUZICALE.

Vezi:

Studiul ideilor pătrățoase (3)

Reflecții (28)

9 septembrie 2012

Într-o vreme în care frumusețea se poate exprima în mii de feluri, e exasperant ce puțină frumusețe e oglindită de femeile, de orice vîrstă, care adoptă un stil sexy, provocator, chiar bădăran, în detrimentul unui stil feminin autentic.

9 septembrie e, din 1995, Ziua Mondială a Frumuseții.

Postările din rubrica Reflecții se găsesc pe blogul:

http://alincristea.wordpress.com – Jurnalul îmblînzitorului de amintiri

Top Posts – 9 septembrie 2012

9 septembrie 2012

9 septembrie 2012, 20.30

Evanghelici în Top 100 WP (09.09.2012)

9 septembrie 2012

9 septembrie 2012, 12.30

În paranteză: poziţia în Top ZeList (65.052 bloguri româneşti)

Topul blogurilor

4. popaspentrusuflet (1717)
8. crestintotal.ro (267)
10. lascaupetru (1082)
22. penticostalismulazi (7339)
34. rascumparareamemoriei (1035)
38. strainisicalatori (7519)
40. rasvancristian (1480)
49. vaisamar (440)
76. ambasadorul (2712)
87. dyobodiu (2067)
96. drezina (642)

Topul creşterilor

41. penticostalismulazi (7339)
42. rascumparareamemoriei (1035)
53. danieladelibas (5229)
73. strainisicalatori (7519)
88. popaspentrusuflet (1717)
90. vaisamar (440)

Topul postărilor

8. Testul Focului (popaspentrusuflet)
17. Umor românesc – Zâmbetul de sâmbătă (lascaupetru)
26. Nunta Ca in Povesti (strainisicalatori)
41. Tentative de înșelăciune făcute în numele păstorilor. Atenție! (rascumparareamemoriei)
50. De ce nu mai sunt păstor la Hațeg? (ambasadorul)
58. Locul unde oamenii capătă numere, iar obiectele, nume (drezina)
78. Generația de azi… (crestintotal.ro)
81. Așa, într-o doară … (3) – reloaded (dyobodiu)

Twitter evanghelic – 9 septembrie 2012

9 septembrie 2012

Rick Warren: „We often don’t realize God’s gifts to us because they’re wrapped and delivered in ways we dont expect.” (9 septembrie 2012)

Recitiri: Fantomatica Alianță Evanghelică din România

9 septembrie 2012

De ce e Alianța asta Evanghelică din România așa… fantomatică?

Unele răspunsuri le găsim în niște interviuri de acum 3 ani cu Dănuț Mănăstireanu (Iași) și Daniel Bulzan (Timișoara).

Vezi:

Fantomatica Alianță Evanghelică din România

Viață fără limite (9)

9 septembrie 2012

Viață fără limite – Nick Vujicic, Editura Scriptum, Oradea, 2012, 264 p.

“Orice parașutist, parapantist sau pui de kookaburra știe că primul urcuș până în vârf este înfricoșător, dar trebuie să ajungă până în vârf dacă vrea să zboare. Acesta este adevărul: fiecare zi ar putea fi ultima, așa că există un risc chiar și numai să te dai jos din pat. Nu poți fi un învingător dacă nu ești dispus să te confrunți cu înfrângerea. Nu poți nici măcar să stai în picioare fără să riști o cădere.

Viața mea de zi cu zi a fost ca un fel de joc de noroc încă de la naștere. Au existat îndoieli dacă mă voi putea susține vreodată singur sau dacă voi putea să mă îngrijesc singur. Părinții mei au avut o dublă povară, pe lângă faptul că fiul lor era lipsit de membre, era și un vânător de senzații tari. Mereu mă expuneam pericolului, deoarece nu suportam să stau pasiv și să fiu doar copilașul din colțul camerei. M-am dat cu placa de skateboard. Am jucat fotbal. Am înotat. Am făcut surfing. Mi-am aruncat sărmanul trup în stânga și dreapta ca un proiectil lipsit de direcție. A fost ridicol!” (p. 200)

Cultură cinematografică (26): Matrix

9 septembrie 2012

Duminică – 9 septembrie 2012, TCM, 22.00
Matrix
Film SF, SUA, 1999
Regia: Andy şi Larry Wachowski
Cu: Keanu Reeves

4 premii Oscar [4]

„În aproape doi ani, de la lansarea lui pe marile ecrane, filmul a crescut pînă la dimensiunile unui veritabil fenomen cultural, hrănit fiind de recepţii plasabile oriunde pe traseul dintre fanatismul pur şi analiza academică serioasă. Din acest punct de vedere, al devenirii dintr-un film în filmul tuturor, The Matrixeste un caz interesant. El se sprijină pe inspiraţia dublă a Fraţilor Wachowski, ‘tăticii’ filmului. Pe de o parte, ei au pus laolaltă, într-un singur film, de toate pentru toţi: arte marţiale, efecte speciale, poveste de dragoste, realitate virtuală, simulacre şi simulări cu iz baudrillardian, scenariu biblic, liber arbitru, transcendentalism, inteligenţă artificială, haine trăsnet, Alice în Ţara Minunilor şi Vrăjitorul din Oz, Rammstein, Prodigy, Marilyn Manson, Deftones, political correctness, Keanu Reeves ş.a.m.d. Pe de altă parte, cei doi Wachowski au reuşit să jongleze atît de subtil cu aceste elemente, incît le-au făcut să conlucreze, fără a sacrifica apelul particular al fiecăruia dintre ele. Dacă The Matrixeste filmul sfirşitului de secol XX şi al începutului de secol XXI, lucrul se întîmplă deoarece acum, cînd toţi sîntem la fel şi totuşi diferiţi, el diluează imperativul (în artă, ca şi în comerţ) Take it or leave it! cu mai temperatul Take what you can & leave the rest! Dintr-o perspectivă interesantă exclusiv în calităţile artistice, The Matrix sigur nu ar face faţă altor filme ale ultimului deceniu. În privinţa capacităţii de a suscita răspunsuri favorabile din partea unui public extrem de divers, probabil nu ar avea rival.” (Dana Gheorghe)

„Un soi de Vînător de recompense al anilor ’90, care încorporează cele mai distopice tendinţe ale SF-ului, lăsîndu-se virusat de tot ceea ce a dat mai bun cinematograful de gen al ultimelor două decenii. O combinaţie, aproape suprarealistă, între western, comic book, Kafka, Mortal Kombat, «Frumoasa din pădurea adormită», John Woo, desenele animate manga şi, de ce nu, «Alice în Ţara Minunilor».” (Mihai Chirilov) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

„Lucrul cel mai fascinant din The Matrix nu este povestea cu nenumărate ‘fişiere’, toate accesibile din perspectiva unică a ‘Neo-Evangheliei’, şi nici morala implicită (curat hollywoodiană); fascinaţia este dată de procedeele pur tehnice ale echipei fraţilor Wachowski – găselniţe hiperspectaculoase de tipul filmării în ‘flo-mo‘: o inovaţie absolută! – şi, pe cale de consecinţă, de felul în care toate acestea propun un discurs paralel, estetic-tehnologic…Dacă se poate vorbi de o ‘revoluţie’ în legătură cu acest film, ea este asta: cinematograful de autor ia cu asalt cinematograful comercial folosind, mai întîi, ‘cărările bătute’ (The Matrix este un inventar exhaustiv al ‘trucurilor’ peliculelor de gen, de la westernuri la action-thrillerurile á la John Woo) pentru ca, odată ‘citadela’ cîştigată, să ridice pe meterezele ei steagul-manifest al unei poezii de tip nou, hibrid fastuos al cinematografului poetic – vezi referinţa la Orfeu al lui Cocteau – şi al filmului de acţiune!” (Alex. Leo Şerban)

„Trama filmului Matrix este construită în jurul a două idei-forţă, fundamente ale celor mai celebre sisteme religioase (celebritatea acestora fiind, de asemenea, o garanţie a succesului filmului): lumea ca iluzie din religiile indice (dar – de ce nu? – şi din barocul european, sub formula ‘vieţii ca vis’) şi Mesia din iudeo-creştinism.” (Cezar Paul-Badescu)

“Dincolo de preţiozităţile cu tentă filozofică, de pseudotrimiterile la Kafka şi aluziile vag biblice, care alcătuiesc un amalgam zăpăcitor, filmul străluceşte printr-o succesiune de efecte speciale nemaivăzute pînă atunci, prin delirul vizual al unor imagini-şoc şi printr-o coregrafie desăvîrşită a scenelor cu arte marţiale (influenţa lui John Woo fiind vizibilă).” (Romulus Căplescu)

“Riscurile locuirii într-un cyber-spaţiu global (probabil principala problemă ideologică a filmului) transpar nu numai din Matrix, ci şi din întreaga proză cyberpunk, ce exploatează coordonatele unei societăţi a viitorului de regulă distopice: proza mişcării cyberpunck, apărută după 1980 prin autori ca William Gibson, Bruce Sterling, Neal Stephenson, Rudy Rucker, John Shirley, Ben Bova sau Pat Cadigan, descrie viaţa mizeră a omenirii secolelor următoare într-un decor de cea mai înaltă calitate tehnologică, menit să mascheze prin narcoză electronică criza mondială a suprapopulării. E vorba de o existenţă paranoică şi schizoidă, vegheată de corporaţii-mamut care administrează resursele cyber-spaţiale printr-un feudalism digital discret, dar generalizat. De altfel, rădăcina cyber e legată de sinteza componentelor umane şi maşinice într-un bio-artifact perfecţionat, în timp ce termenul punck (derivat din curentul punck rock ilustrat de formaţii şi solişti ca Sex Pistols şi Billy Idol) reflectă pe de o parte duritatea extremă a vieţii urbane, iar pe de alta, răzvrătirea individuală împotriva autoritarianismului socio-politic şi cultural.” (Ion Manolescu, Dilema, nr. 343)

„Garnitura de simboluri cabalistice, cu parfum biblic (Zion, Oracolul, Trinity etc.) şi trimiteri de Cinematecă (estetica lui John Woo, ‘Blade Runner’, Kafka) a fost luată drept ‘poveste de anvergură cultural-filosofică’, ‘complexă’, ‘aventură pe teritorii străine în care legile fizicii şi timpului există doar pentru a fi încălcate’, ‘pararealitate alternativă’, ‘teritoriu neconvenţional’ etc. În fapt, nimeni n-a înţeles ceva din Matrix şi tocmai asta l-a şi impus. Cu toată impresia de ocult pe care o lasă, filmul îmi pare un deşert insipid de plictis, compendiu asortat cu arte marţiale.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Din seria CULTURĂ CINEMATOGRAFICĂ

Truman Show
Păsărarul din Alcatraz
Patimile lui Hristos
Avatar
Cădere liberă
Concertul
Lista lui Schindler
Trandafirul roșu din Cairo
Înscenarea
Pulp Fiction
Frost/Nixon
Misiunea
Contact
Culoarea purpurie
Erin Brockovich
Poveste din Cartierul de Vest
Hotel Rwanda
Neînfrînt
Insider
Închisoarea îngerilor
Iisus din Nazaret
Billy Elliot
Marty
Zbor deasupra unui cuib de cuci
21 de grame