Cultură cinematografică (34): California Dreamin’ (nesfîrșit)

california-dreamin

Luni – 3 decembrie 2012, TVR 1, 22.10
California dreamin’ (nesfîrșit) – Premiul Un Certain Regard la Cannes
Dramă, România, 2007
Regia: Cristian Nemescu
Cu:
Armand Assante
Răzvan Vasilescu

Alex. Leo Șerban: “Amestecul de scenariu bine scris, interpretări excelente, mici momente ‘ciné-vérité’ şi visare adolescentină (‘neorealismul magic’ propriu lui Nemescu) reuşeşte să facă din California Dreamin’ unul din cele mai consistente şi mai personale debuturi în filmul românesc. Este un ‘thriller comic’ rînd pe rînd amuzant, antrenant şi emoţionant, care duce gluma iniţială pînă la punctul de fierbere din final, cînd derizoriul devine tragic.” (Libertatea, iunie 2007)

Andrei Gorzo: “E un film pentru public în cel mai viu şi mai generos sens al sintagmei: un spectacol de cinema popular pus în scenă cu talent şi cu ambiţie, cu cap şi cu gust, dar în primul rînd cu convingerea că, indiferent ce viitor mai are sau nu mai are ca artă, la noi sau aiurea, cinema-ul trebuie să rămînă popular. Preocuparea asta îl deosebeşte de celelalte filme româneşti bune apărute în ultimii doi ani – de Moartea domnului Lăzărescu şi de Hîrtia va fi albastră, ba chiar şi de relativ convivialul A fost sau n-a fost?. California Dreamin’ nu le împărtăşeşte alura austeră, credinţa impresionantă şi iluminatoare – dar intimidantă şi chiar de neînţeles pentru spectatorul hollywoodizat – că principala menire a cinema-ului este să reconstituie şi să investigheze realitatea, nu să facă spectacol din ea.” (Dilema veche, Nr. 175, 14-20 iunie 2007)

Cătălin Sturza: “Prin California Dreamin’ (nesfîrşit), Nemescu face cîţiva paşi importanţi pe drumul deschis de scurtmetrajele sale: balcanism, sărăcie, exotism, comic de situaţie şi personaje à la Kusturica, Românie profundă, femei uşoare, funcţionari corupţi şi comic de limbaj à la Nae Caranfil şi Cristian Mungiu, plus o răzmeriţă şi o crimă colectivă à la Mircea Mureşan. O comedie uşoară, balcanică, ce se transformă treptat într-o dramă psihologică a Balcanilor, cu un puternic mesaj antiamerican. […] California Dreamin’ e, încă din titlu, ‘nesfîrşit’, şi a fost asamblat după viziunea regizorului, fără a fi fost însă curăţat şi finisat de acesta. Nu ştiu dacă intervenţiile finale ar fi reuşit să echilibreze comedia şi drama şi să schimbe raportul de proporţie dintre locurile comune şi nuanţele originale, dintre un balcanism de provincie şi o provincie a Balcanilor. Însă, cu siguranţă, n-ar fi reuşit să adauge mai multă forţă, mai mult umor şi mai mult dinamism – pe care filmul deja le are, cu prisosinţă. O cursă cu obstacole prin noul realism al tinerilor regizori şi prin istoria recentă a cinematografului românesc, ce trece de anecdotă şi de sitcom, se întoarce la epicul cu respiraţie largă şi dă semne că ar învăţa să fie ambiţios, obraznic şi natural.” (Cultura, Nr. 32 (137), 16 august 2007)

Elena Dulgheru: “Dacă despre Cristian Nemescu putem vorbi azi, fatalmente, doar la timpul trecut, filmografia sa continuă să îmbogăţească prezentul – românesc şi internaţional –, deziderat definitoriu pentru un artist de valoare. Colecţia filmelor sale de scurt metraj şi mediumetraj a devenit un punct de rezistenţă în retrospectivele de cinema românesc de pretutindeni, iar pe California Dreamin’ (nesfîrşit) continuă să se bată marile festivaluri. Iar succesul real de public, sălile pline pe care le face filmul, prezenţa sa constantă în bloguri şi în forurile de discuţii constituie, fără îndoială, încă un deziderat împlinit – acela al popularităţii – al foarte tînărului cineast plecat dintre noi. […] ’Locul în care nu se întîmplă nimic’ din California Dremin’ nu e idilic, ironia regizorului punctează discret atitudini sociale vicioase, abia sesizabile (precum demonstraţia de mucava a muncitorilor în curs de disponibilizare), sau dezvoltare spre un paroxism al obstinării patriotard-birocratice întruchipate de şeful gării, Doiaru. Personajul – cel mai complex din film – este construit ca un cumul al contradicţiilor ‘românului mediu’: o mixtură de proamericanism (expresie a setei de ‘libertate şi democraţie’) şi şovinism provincial (teama de aceleaşi ‘libertate şi democraţie’), mascate sub forma cutumelor naţionale afişate.” (Adevărul literar şi artistic, Nr. 885, 22 august 2007)

Din seria CULTURĂ CINEMATOGRAFICĂ

Truman Show
Păsărarul din Alcatraz
Patimile lui Hristos
Avatar
Cădere liberă
Concertul
Lista lui Schindler
Trandafirul roșu din Cairo
Înscenarea
Pulp Fiction
Frost/Nixon
Misiunea
Contact
Culoarea purpurie
Erin Brockovich
Poveste din Cartierul de Vest
Hotel Rwanda
Neînfrînt
Insider
Închisoarea îngerilor
Iisus din Nazaret
Billy Elliot
Marty
Zbor deasupra unui cuib de cuci
21 de grame
Matrix
Cele 400 de lovituri
În mintea lui John Malkovich
Mai bine nu se poate
Noaptea vînătorului
Regele Leu
Moromeţii
American Beauty

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: