Teologia Noului Testament (3)

teologia-noului-testament-220

Teologia Noului Testament – Thomas R. Schreiner, Editura Făclia, Oradea, 2011, 1031 p.

“Biserica primară a avut tendinţa de a pune semnul egalităţii între Împărăţie şi biserică. Este mai corect să spunem însă că Împărăţia lucrează în și prin biserică, dar fără să fie egală cu aceasta. Biserica în sine nu are cum să se identifice cu puterea suverană a lui Dumnezeu, chiar dacă această putere transformatoare a lui Dumnezeu se manifestă în biserică. De-a lungul istoriei, biserica a fost ispitită să formuleze o perspectivă supra-realizată asupra Împărăției și să se considere pe sine manifestarea deplină a Împărăției lui Dumnezeu.

Liberalismul a redus Împărăția la noțiunea de paternitate a lui Dumnezeu și fraternitate a omenirii. Conform acestei opinii, Împărăția lui Dumnezeu se confundă practic cu etica. Concepția liberală despre Împărăție este un exemplu clasic în care evangheliile sunt interpretate în mod forțat prin prisma unei idei preferențiale despre Împărăție, a unei perspective asupra Împărăției acceptabilă din punct de vedere cultural. Cu peste o sută de ani în urmă, Weiss a demonstrat că natura apocaliptică a Împărăției a fost ignorată complet de liberalism. Perspectiva liberală asupra Împărăției a îmblânzit învățătura lui Isus despre Împărăție și de aceea nu a reprezentat o teologie biblică adevărată.

Perspectiva apocaliptică a Împărăției care a influențat până în ziua de astăzi studiul asupra NT a fost formulată, după cum remarcam mai sus, de Weiss. Schweitzer a adoptat concluziile lui Weiss, folosindu-le ca să argumenteze împotriva concepției liberale despre Împărăție. Această perspectivă a fost numită uneori “escatologie consecventă” sau “escatologie exhaustivă”. În opinia lui Schweitzer, Isus a mers la Ierusalim cu scopul de a-L convinge pe Dumnezeu să instaureze Împărăția, însă a eșuat în acest nobil demers. Altfel spus, ideea de Împărăție pe care o avea Isus era una greșită. El a crezut în mod eronat că Împărăția era iminentă, iar din perspectiva noastră istorică ne dăm seama că Isus S-a înșelat. […] Voi demonstra la vremea potrivită că nu trebuie să acceptăm concluzia lui Schweitzer conform căreia Isus a greșit și că perspectiva lui Isus asupra Împărăției continuă să ne vorbească și astăzi. Mai mult, Schweitzer nu explică în mod adecvat caracterul deja-nu încă al Împărăției, iar escatologia inaugurată rezolvă câteva dintre problemele pe care le ridică Schweitzer.

Școala de teologie bultmanniană a înțeles Împărăția în termeni existențiali. […] Concepţia existenţială a lui Bultmann şi a ucenicilor săi este impusă mesajului NT în loc să fie o redare fidelă a acestuia.

Mai recent, comentatorii au accentuat caracterul deja-nu încă al Împărăției. Dodd a pus inițial accentul pe escatologia realizată și a părut să lase foarte puțin loc pentru escatologia viitoare. Comentatori precum Jeremias, Kummel, Goppelt, Cullmann, Ladd și Beasly-Murray au accentuat escatologia inaugurată în învățătura lui Isus. Chiar dacă se deosebesc în privința unor detalii și accente, ei par să fi surprins în mod corect o temă principală din învățătura lui Isus. […] Putem spune, așadar, că Împărăția a fost inaugurată în lucrarea, moartea și învierea lui Isus, dar ea nu se va desăvârși decât la a doua Lui venire.” (p. 71-73)

Reclame

Un răspuns to “Teologia Noului Testament (3)”

  1. Alin Cristea Says:

    A republicat asta pe RoEvanghelica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: