Cinci concepţii despre Cina Domnului (7)

Cinci concepţii despre Cina Domnului – Gordon T. Smith (editor), Editura Casa Cărții, Oradea, 2013, 179 p.

“Temele pe care Olson le exploatează includ respingerea ideii că harul lui Dumnezeu în sacramente este legat îndeosebi de elementele sacramentale. Tradiția reformată, mai ales în relație cu Jean Calvin, accentuează legătura strânsă dintre harul sacramental și elementele sacramentale (pâinea și vinul). Un credincios reformat ar fi de acord cu un credincios baptist că Dumnezeu nu este neapărat legat de elementele sacramentale. Dar un credincios reformat ar spune că Dumnezeu, prin promisiune și legământ, leagă prezența plină de har lui Dumnezeu de aceste elemente. Categoria potrivită pentru a ne gândi la legătura dintre har și elementele sacramentale este, așadar, promisiunea.

O altă temă din variata tradiție baptistă este înțelegerea sacramentului ca o masă memorială. Concepția reformată ar fi în acord cu aspectul memorial al Cinei Domnului. De fapt, un credincios reformat și-ar dori să exploreze mai departe ceea ce înseamnă aducerea-aminte ca un act al comunității, cu implicații foarte puternice în formarea credinței. Uneori, anumite poziții luate în dezbaterile despre Cina Domnului trimit la o concepție a unei “simple” aduceri-aminte. Dar comemorarea este un act care se face cu credință și care formează credința, având o însemnătate și o putere deosebite. Olson îl citează pe un baptist teolog contemporan, G. Thomas Holbrooks, care susține bogăția comemorării care evocă “un eveniment din trecut, astfel încât să devină eficace în prezent, iar puterea lui să fie accesibilă aici și acum”. Această temă a importanței Cinei Domnului ca loc de aducere-aminte este o convingere împărtășită de baptiști și de reformați.” (p. 128-129)

Gordon T. Smith a invitat reprezentanți a cinci paradigme din spectrul larg al creștinătății – romano-catolică, luterană, reformată, baptistă, penticostală – pentru a-şi susţine propria perspectivă şi cauza propriei tradiții. Fiecare scrie însă – în spiritul iubirii creștine – și o replică la concepțiile celorlalți, subliniind atât punctele de acord cât și pe cele de dezacord.

Publicitate