Teologia Noului Testament (14)

teologia-noului-testament-220

Teologia Noului Testament – Thomas R. Schreiner, Editura Făclia, Oradea, 2011, 1031 p.

“Orice studiu asupra cristologiei cărții Faptelor Apostolilor trebuie să țină cont de scopul ei. Luca nu a scris un tratat teologic și nici nu a încercat să-și prezinte pe scurt teologia. În perioada recentă, unii comentatori au afirmat pe bună dreptate că Luca este un teologi, deși unii au ajuns la concluzia neconvingătoare că, fiind teolog, el nu este și istoric. Prefer să spun că Luca este un istoric care scrie istorie dintr-o perspectivă teologică. Toată istoria, inclusiv cea relatată de Luca, este rodul interpretării și al selecției. Luca nu a realizat o prezentare neutră a lucrării lui Isus Cristos și a vieții bisericii primare. Perspectiva lui teologică se reflectă în opera lui. Cu toate acestea, contrar opiniei unora, Luca nu a pus cuvinte în gura lui Petru și a lui Pavel, nici nu a inventat un personaj Pavel care a respectat Legea întru totul. Ceea ce a scris el s-a încadrat în limitele evenimentelor istorice – ce au spus și au făcut omenii în realitate. Dacă într-adevăr scopul urmărit de Luca este în egală măsură istoric și teologic, înseamnă că nu putem vorbi despre o hartă complexă a teologiei sale. Perspectiva lui teologică se manifestă în elementele pe care le include și în modul în care prezintă faptele, însă Luca nu are libertatea de a deforma realitățile astfel încât acestea să corespundă preconcepțiilor sale. Mult mai probabil, Luca a crezut că istoria în sine este guvernată de planul providențial al lui Dumnezeu, drept pentru care desfășurarea evenimentelor are semnificație teologică întrucât Dumnezeu Se află în spatele istoriei și lucrează prin ea.

Aproape toți suntem de acord că scrierea lui Luca a fost influențată de o concepție teologică despre lume și viață, bazându-ne pur și simplu pe ceea ce a ales el să includă în relatarea sa. Unde am putea greși însă este să credem că faptele pe care a ales Luca să le relateze reprezintă temele principale ale teologiei sale. Este foarte posibil ca unele teme să fi fost omise dat fiind subiectul narațiunii sale. Unghiul din care a scris el lucrarea a determinat într-o anumită măsură ce a fost inclus și ce a rămas pe dinafară. Pericolul pe care îl presupune formularea unei teologii a fiecărui autor din NT este acela că, în mod subtil, în ciuda obiecțiilor, ea poate da de înțeles că putem obține o teologie completă a autorului respectiv. Avantajul scrierii unei teologii a NT pe principii tematice este acela că această teologie a întregului este privită din perspectiva a 27 de scrieri diferite. Avem mult mai multe șanse să înțelegem teologia NT în ansamblul ei dacă includem un eșantion mai larg de scrieri aparținând diverșilor autori incluși în canon.” (p. 313)

Un răspuns to “Teologia Noului Testament (14)”

  1. Alin Cristea Says:

    A republicat asta pe RoEvanghelica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: