“Adunările Fraților sunt cunoscute în România sub numele de Bisericile Creștine după Evanghelie. Ele își au originea în lucrarea misionară a Adunărilor Fraților Deschiși sau Liberi din Europa. Frații din România și-au luat numele de “creştini după Evanghelie” la insistența autorităților care le-au cerut să aibă un nume distinctiv, nu doar cel de “creştin”, pe care-l poartă și alte culte. Numele de “Biserici Creştine după Evanghelie” a fost probabil preluat de la prima biserică a Fraților din Elveția, din orașul Geneva, căreia îi plăcea să se numească “Biserica după Cuvântul lui Dumnezeu”, după cum consemnează Jacques Blandenier.
În acest subcapitol vor fi prezentate începutul și dezvoltarea Mișcării Fraților, precum și relația acestora cu creștinii după Scriptură care, după ce au început ca o mișcare de trezire spirituală în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, au fost ulterior influențați de adunările Fraților Exclusiviști ale lui Darby.” (p. 39)
“Adunările Tudoriste au solicitat în mod repetat Ministerului Cultelor să fie recunoscuți ca asociație religioasă. Acesta a autorizat provizoriu “Asociaţia Religioasă a Creştinilor după Scriptură” abia în anul 1932. Deși s-au făcut demersuri insistente, Ministerul Cultelor nu a legalizat definitiv această asociație religioasă, sub motiv că nu are un număr suficient de membri și nu are o deosebire esențială de doctrină. În anul 1939, autoritățile au sfătuit pe creștinii după Scriptură să fuzioneze cu creștinii după Evanghelie. […]
Cele două grupuri creştine au funcţionat astfel în Asociaţia Creştinilor după Evanghelie, iar prin Legea Nr. 883-1946, publicată în Monitorul Oficial Nr. 261, din 9 noiembrie 1946, în cadrul Cultului Creştin după Evanghelie, sub numele de Ramura I – creștinii după Evanghelie și Ramura a II-a – creștinii după Scriptură. În anul 1990, Ramura a II-a a cerut retragerea din Cultul Creștin după Evanghelie, pentru a forma un cult distinct.” (p. 44-45)
Romania Evanghelica 
8 iunie 2018 la 22:35
A republicat asta pe RoEvanghelica.