CĂRȚI (4): Arhipelagul Gulag

arhipelagul-gulag

Arhipelagul Gulag, 3 vol. – Aleksandr Soljenițîn

Este cartea care a deschis ochii Occidentului asupra ororilor totalitarismului sovietic. Devenită foarte repede o adevărată Biblie a disidenților din fostul bloc sovietic, Arhipelagul Gulag este o „încercare de investigație literară“ a anilor pe care Alexandr Soljenițîn i-a petrecut în lagărele groazei, după ce criticase politica lui Stalin pe când era căpitan în armata sovietică.

În 1970 lui Aleksandr Soljenițîn i s-a decernat Premiul Nobel pentru Literatură.

În 2007 Vladimir Putin i-a acordat Premiul de Stat.

Din reacţiile presei franceze la apariţia Arhipeleagului Gulag:

“Este, probabil, cartea acestui secol. Ea va strivi sub greutatea ei, sub masa ei spirituală şi temporală, tot ce s-a scris de la război încoace…”

“În lupta lui inegală împotriva Puterii terestre, uzurpatoare şi mistificatoare, omul dezarmat n-a avut de secole, pe nici una din latitudinile geografice, un apărător mai lucid, mai redutabil şi mai legitim ca Alexandr Isaievici Soljeniţîn…”

“…Iată, descrisă în amănunţime, o cultură concentraţionară ce s-a perpetuat decenii de-a rîndul, antrenînd existenţa a zeci de milioane de băştinaşi ai ARHIPELEAGULUI – cu ritualurile ei, cu regulile ei orale, cu ierarhia şi castele ei –, spre a da naştere unei specii noi, infraumane – zekii, seminţie unică în istorie.”

Alexandru Paleologu: “În procesul prăbuşirii comunismului au acţionat o mulţime de factori obiectivi ce s-au acumulat în timp, chiar şi cînd erau indecelabili. […] ARHIPELEAGUL GULAG a fost tunetul, furtuna vestitoare.”

Aleksandr Soljeniţîn: “Gulagul, care a căzut ca un trăsnet peste soarta mea, mi-a zdruncinat din rădăcini perspectivele şi credinţele, iar reculul anilor petrecuţi în lagăr mă urmăreşte şi astăzi. Gulagul mi-a dat o perspectivă clară asupra a tot ceea ce însemnă bolşevism, asupra a ceea ce era în realitate comunismul sovietic. Această perspectivă mi-a permis, în cele din urmă, să desluşesc la un nivel foarte profund condiţia umană.” (Cicero, Nr. 10, noiembrie 2006)

Selecţii din carte

“Arhipeleagul reprezenta o şansă unică, extraordinară, pentru literatura noastră şi, poate, chiar pentru literatura universală. În plin secol douăzeci, o nemaivăzută orînduire sclavagistă, în sensul cel mai elementar al acestui cuvînt şi fără nici o idee de expiere, deschiderea în faţa scriitorilor o cale pe cît de fecundă, pe atît de funestă. […]

Se vede că natura omului e atît de egocentrică, încît o asemenea reincarnare se poate obţine, vai, numai printr-o violentă intervenţie din exterior. Aşa s-au format Cervantes în robie şi Dostoievski la ocnă. Or, în Arhipeleagul GULAG această experienţă a fost făcută pe milioane de creiere şi inimi deodată.

Milioanele de intelectuali ruşi au fost trimişi aici nu pentru o excursie, ci pentru mutilare si moarte, fără speranţă de reîntoarcere. Pentru întîia oară în istorie, un număr atît de mare de oameni instruiţi, maturi, cu o bogată cultură, s-au trezit peste noapte şi pentru totdeauna în pielea de sclavi, de captivi, de taietori de pădure şi mineri. Astfel, pentru întîia oară în istoria mondiala şi pentru întîia oară la o asemenea scară, experienţele straturilor superior şi inferior ale societăţii s-au contopit! S-a prăbuşit un important zid despărţitor de altădată, în aparenţă transparent, dar în realitate impenetrabil, căci îi împiedica pe superiori să-i vadă cu adevărat pe inferiori: mila. Mila era sentimentul care-i anima pe nobilii mesageri ai compasiunii din trecut (inclusiv pe toţi cei ce-şi asumaseră misiunea de a duce cultura la popor) şi tot ea îi orbea. Roşi de mustrări de conştiinţă pentru că nu împărtăşeau aceeaşi soartă amară, ei se simţeau datori să ţipe de trei ori mai tare că lumea e nedreaptă, pierzînd implicit ocazia de a supune unui examen de fond condiţia umană a superiorilor, a inferiorilor, a tuturor.

Numai zekii intelectuali de pe Arhipeleag s-au văzut debarasaţi de acest complex: ei împărtăşeau întru totul destinul barbar al poporului! Numai devenit el însuşi sclav, rusul cultivat putea acum (dacă izbutea să se ridice deasupra propriei nenorociri) să-l descrie pe ţăranul iobag dinăuntru.

Din păcate, acum nu mai avea nici creion, nici hîrtie, nici timp, nici degete îndeajuns de suple. Acum gardienii îi cotrobăiau prin lucruri, îi scormoneau cu privirile intrarea şi ieşirea tubului digestiv, iar cekiştii operativi – adincul ochilor…

Experienţele straturilor superior şi inferior se contopiseră, dar purtătorii acestei osmoze au pierit…

În acest fel, din germen încă, o filozofie şi o literatură extraordinară au fost îngropate sub crusta de fier a Arhipeleagului.”

Postări din seria CĂRȚI

Dicționarul comunismului
100 de alimente pentru o viață sănătoasă
Ecranul global

Un răspuns to “CĂRȚI (4): Arhipelagul Gulag”

  1. Alin Cristea Says:

    A republicat asta pe RoEvanghelica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: