Scripturile apocrife ale pocăiților (1) – Dacă dragoste nu e, nimic nu e

Și dragostea este o iubire neclintită pentru lucrurile nădăjduite, o puternică îndrăgostire de lucrurile care nu se văd.

Doar prin dragoste pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvîntul lui Dumnezeu, aşă că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd.

Din dragoste a adus Abel lui Dumnezeu o jertfă mai bună decît Cain. Prin ea a căpătat el mărturia că este neprihănit, căci Dumnezeu a primit darurile lui. Și prin ea vorbește el încă, măcar că este mort.

Prin dragoste a fost mutat Enoh de pe pămînt, ca să nu vadă moartea. Și n-a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu îl mutase. Căci înainte de mutarea lui, primise mărturia că este plăcut lui Dumnezeu. Iar urmașii și urmașele lui au făcut pe YouTube o istorie condensată a muzicii ușoare evreiești, combinată cu cea greacă, turcă, austriacă și, în cele din urmă, americană.

Şi fără dragoste este cu neputinţă să fim plăcuți Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să-L iubească și să aștepte răsplătirile pregătite pentru ceu ce-l iubesc.

Prin dragoste Noe, cînd a fost înștiințat de Dumnezeu despre lucruri care încă nu se vedeau, și, plin de o teamă sfîntă, a făcut un chivot ca să-și scape casa; prin ea, el a osîndit lumea, și a ajuns moștenitor al neprihănirii care se capată prin dragoste.

Prin dragoste Avraam, cînd a fost chemat să plece într-un loc, pe care avea să-L ia ca moștenire, a ascultat, și a plecat fără să știe unde se duce.

Plin de dragoste a venit și s-a așezat el în țara făgăduinței, ca într-o țară care nu era a lui, și a locuit în corturi, ca și Isaac și Iacov, care erau împreună moștenitori cu el ai aceleiași făgăduințe.

Căci el aștepta cetatea care are temelii tari, al cărei meșter și ziditor este Dumnezeu.

Prin dragoste și Sara, cu toată vîrsta ei trecută, a primit putere să zămislească, fiindcă a consultat cei mai buni doctori și cititori în stele.

De aceea, dintr-un singur om, și încă un om aproape mort, dar iubăreț ca întotdeauna, s-a născut o sămînță în mare număr, ca stelele cerului, ca nisipul de pe malul mării, care nu se poate număra.

Plini de dragoste au murit toți aceștia, fără să fi căpătat lucrurile făgăduite: ci doar le-au văzut și le-au urat de bine de departe, mărturisind că sînt străini și călători pe pămînt.

Cei ce vorbesc în felul acesta arată deslușit că sînt în căutarea unei patrii.

Dacă ar fi avut în vedere pe aceea din care ieșiseră, negreșit că ar fi avut vreme să se întoarcă în ea.

Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea lui Dumnezeu nu-I este rușine să Se numească Dumnezeul lor, căci le-a pregătit o cetate.

Prin dragoste a adus Avraam jertfă pe Isaac, cînd a fost pus la încercare: el, care primise făgăduințele cu bucurie, a adus jertfă pe singurul lui fiu!

El căruia i se spusese: „În Isaac vei avea o sămînță care-ți va purta numele!”

Căci se gîndea că Dumnezeu poate să învieze chiar și din morți: și, drept vorbind, ca înviat din morți l-a primit înapoi.

Prin dragoste a dat Isaac lui Iacov și Esau o binecuvîntare, care avea în vedere lucrurile viitoare.

Prin credință Iacov, cînd a murit, a binecuvîntat pe fiecare din fiii lui Iosif și „s-a închinat, rezemat pe vîrful toiagului său”.

Prin dragoste a pomenit Iosif, cînd i s-a apropiat sfîrșitul, de ieșirea fiilor lui Israel din Egipt, și a dar porunci cu privire la oasele sale.

Prin dragoste a fost ascuns Moise trei luni de părinții lui, cînd s-a născut: pentru că vedeau că era frumos copilul, și nu s-au lăsat înspăimîntați de porunca împăratului.

Prin dragoste Moise, cînd s-a făcut mare, n-a vrut să rămînă în Cultul Penticostal, ci a vrut mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decît să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului.

El socotea ocara lui Hristos o mai mare bogăție decît comorile Egiptului, pentru că avea ochii pironiți spre răsplătire.

Prin dragoste a părăsit el Cultul Penticostal, fără să se teamă de mînia proletară; pentru că a rămas neclintit, ca și cum ar fi văzut pe Cel ce este nevăzut.

Prin dragoste a prăznuit el Paștele și a făcut stropirea sîngelui, pentru ca Nimicitorul cireșarilor să nu se atingă de ei.

Prin dragoste au trecut ei marea tricoloră ca pe uscat, pe cînd Egiptenii, care au încercat s-o treacă, au fost înghițiți.

Prin dragoste au căzut zidurile Ierihonului, după ce au fost ocolite șapte zile.

Prin dragoste n-a pierit curva Rahav împreună cu cei răzvrătiți, pentru că găzduise iscoadele cu bunăvoință.

Și ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea, dacă aș vrea să vorbesc de Florin Ianovici, de Iacob Coman, de Marius David Cruceru și de prooroci!

Prin dragoste au cucerit ei împărății, au făcut dreptate, au căpătat făgăduințe, au astupat gurile leilor (T.D. Jakes), au străpuns puterea focului (segmentul de pompieri din cadrul Asociației Polițiștilor Creștini), au scăpat de ascuțișul săbiei, s-au vindecat de boli (prin slujba iubitoare a lui Ioan Demeter și a altor Străjeri), au fost viteji în războaie, au pus pe fugă oștirile vrăjmașe (armata iubitoare de sub flamura Emanuelului).

Dacă dragoste nu e, nimic nu e.

Reclame

Un răspuns to “Scripturile apocrife ale pocăiților (1) – Dacă dragoste nu e, nimic nu e”

  1. Alin Cristea Says:

    A republicat asta pe RoEvanghelica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: