“Ce comunicăm
Realitatea. Biblia ne împinge mai degrabă în miezul vieții, nu ne izolează de ea. Aceasta este arena în care vrea Dumnezeu să lucrăm, răscumpărându-ne în toate aspectele vieții noastre. Creștinismul nu este o himeră, el este un pământesc pumn de viață aici și acum. A-L îmbrățișa pe Cristos înseamnă a îmbrățișa viața, “o viață din belșug”, așa cum trebuia să fie de la început (Ioan 10:10). El răscumpără toate aspectele vieții, plictiseala noastră, temerile noastre, durerea noastră, pierderea noastră, munca și frământările noastre. Asemeni unui alchimist divin, el transformă pietrele din viața noastră în ceva prețios.
Lepădarea de sine și analiza personală. A rămâne ancorat în realitate înseamnă a înfrunta toate greutăţile vieţii, nu a le evita. […]
Disciplinele lepădării de sine şi analizei personale lovesc direct în cântecul de sirenă al televiziunii care promite distanță și izolare de tot ceea ce ne rănește.
Aventura fascinantă a vieţii. Viaţa unui telespectator este pasivă, izolată, o mostră fidelă a celor 144 de canale pline de aceeași mâncare dulce. Viața unui creștin, pe de altă parte, este activă, un salt măreț spre aventura reală pe care ne-a pus-o Dumnezeu înainte. Oricine crede despre creștinism că este plictisitor nu a avut parte de un creștinism adevărat. Acesta este activ, antrenant, o apucare a vieții pe care o oferă Dumnezeu. În Împărăția lui Dumnezeu nu există spectatori.” (p. 106-107)
20 mai 2018 la 22:45
A republicat asta pe RoEvanghelica.