Este Uniunea Baptistă un for?

Pe site-ul Revista Creștinul azi a apărut:

Precizare cu privire la folosirea numelui Uniunii Baptiste din România (Cultul Creștin Baptist) în campania electorală privind alegerile pentru Parlamentul European

Ultima parte a mesajului scurt semnat de Otniel Ioan Bunaciu, președintele Uniunii Baptiste, e formulată destul de complicat: „Considerăm ca fiind neîntemeiată şi abuzivă exploatarea electorală a participării credincioşilor baptişti sau a reprezentanţilor Uniunii Baptiste din România la întâlniri civice sau ştiinţifice care nu au legătură cu campania electorală.”

Am observat, de-a lungul anilor, această tendință de a realiza distincția între campania electorală și orice altceva, atît din vedere cronologic, cît și din vedere social-cultural. Cineva întreba pe Facebook zilele astea: Dacă spun că sînt mîndru că sînr român, sunt inevitabil PSD-ist? Au replicat: Decît fascist, mai bine PSD-ist… :)))))

Viaţa noastră nu se desfăşoară atît de segmentat, pătrăţos, ci are o complexitate, rotundă, pe care nu o putem cuprinde în clase de acţiuni decît în formule pedagogice şi comentarii limitate, în perimetrul, variat, al eseisticii.

Dar, desigur, avem percepţia aceasta a unei perioade speciale pe care o etichetăm cu formula „campanie electorală”.

Precizarea lapidară prezentată de Otniel Bunaciu nu conține elemente de identificare a vreunui incident la care se referă acest comunicat.

În schimb, formula care apare la începutul comunicatului ne oferă ocazia de a reflecta la rolul Uniunii Baptiste și la semnificația formulelor cu care este asociat acest nume.

Iată formula în discuție: „Uniunea Baptistă din România, forul care reprezintă bisericile baptiste din ţara noastră”.

Am avut o tresărire, de tip neplăcut, atunci cînd am citit cuvîntul „for”, întrucît, în mod obişnuit, este înţeles în sensul de autoritate / ierarhie.

Iar nu puțini dintre enoriașii baptiști privesc asocierea de biserici care poartă numele Uniunea Baptistă ca pe un for, dîndu-i semnificație diferită față de prevederile Mărturisirii de credință și ale Statutului Cultului Baptist.

DEX: FOR, (2) foruri, s. n. 1. Piață publică în Roma antică, unde era concentrată viața social-politică, religioasă și economică a orașului și unde se judecau procesele. 2. Autoritate, instanță, organ de stat. 3. (În sintagma) For interior = conștiință. – Din lat. forum, (3) fr. for.

Se poate lesne observa că Uniunea Baptistă nu este un for de dezbatere sau un for de conștiință, ci, eventual, o instanță care ia decizii ultime cu privere la anumite chestiuni.

Mărturisirea de credință menționează clar, la secțiunea „Despre slujitorii bisericii”: NU RECUNOAȘTEM GRADE IERARHICE.

În ce fel este Uniunea Baptistă un for? Doar în sensul de REPREZENTARE. Dar atunci ar trebui să folosim un alt termen, întrucît „for” implică semnificația de autoritate / ierarhie.

Vezi articolul meu din 16 decembrie 2010:

Au baptiștii ierarhie?

Statutul Cultului Penticostal menționează, la Art. 85: „Consiliul bisericesc este forul superior de conducere al Cultului Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România între adunările generale elective.”

Aşadar, Consiliul bisericesc este nu doar for, ci for… superior!

Chestiunea implică faptul că există şi alte foruri care nu sînt… superioare!

Iată cum este definit Cultul Penticostal:

Art. 81.-(2): Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România este organizația centrală de reprezentare a intereselor generale ale părților ei componete.

Deci, la penticostali Cultul este o organizație și Consiliul bisericesc este forul superior.

La baptiști, Uniunea Baptistă este for?

Să observăm termenii care definesc „organele de conducere”:

Congresul – organul suprem de îndrumare și control al Cultului
Conferința naţională – organul de îndrumare și control al Cultului între congrese
Consiliul – organul de conducere al Uniunii între conferințe
Comitetul executiv – organul de conducere al Uniunii între sesiunile Consiliului

Consiliul se întruneşte de două ori pe an şi ori de cîte ori este nevoie.

Pînă acum sînt următorii termeni: îndrumare, control, conducere.

Să observăm cum este definită Uniunea Baptistă:

Art. 86. – (1) Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România (Uniunea Baptistă) este organul național de reprezentare a Cultului Creștin Baptist din România. Uniunea Baptistă are scopul de a exprima unitatea spirituală și doctrinară a credincioșilor din România și de a reprezenta interesele generale ale bisericilor baptiste și ale celorlalt părți componente ale Cultului Creștin Baptist din România.

În cele două fraze apare: reprezentare / a reprezenta.

ACESTA este termenul esențial care trebuie asociat, ÎN PRIMUL RÎND, denumirii Uniunea Baptistă, abia apoi: îndrumare, control, conducere. Cu mențiunea clară: NU RECUNOAȘTEM GRADE IERARHICE.

Atunci cînd se folosește termenul „for” (care nu știu să existe în Statut), receptorii îi vor acorda o semnificație conform cu propria lor percepție, de tip autoritate / ierarhie, a termenului. Ori ceea ce ar trebui să primeze este semnificația de REPREZENTARE.

Secțiunea a 4-a din Statutul baptiștilor se numește, încă, „Slujitorii bisericii” și nu „Conducătorii bisericii”.

Precizez că nu folosirea termenului „conducere” o consider problematică, ci accentul redus pus pe REPREZENTARE.

Chestiunea REPREZENTĂRII este una deosebit de complexă și nu se reduce la definirea statutar-juridică.

Sînt persoane și instituții care îi REPREZINTĂ în mod REAL pe baptiști.

Astfel, deși Iosif Țon nu face parte din vreo structură a Uniunii Baptiste, rămîne personaj central atunci cînd e vorba de reprezentanții de marcă ai baptiștilor. Și nu numai. Iosif Țon este cel mai cunoscut EVANGHELIC român din România și din lume.

La penticostali, Vladimir Pustan, organizația Cireșarii, sau Peniel sînt vectori social-confesionali prin care sînt REPREZENTAȚI penticostalii. Și nu numai. Vladimir Pustan este, probabil, după Iosif Țon, cel mai cunoscut EVANGHELIC român din România și din lume.

Nu o să complic acum discuția cu alte exemple de pe paliere muzicale, sociale, științifice, culturale.

Dar comunicatul Uniunii Baptiste are de a face cu chestiunea REPREZENTĂRII, a prezenţei „reprezentanţilor Uniunii Baptiste din România la întâlniri civice sau ştiinţifice”.

Un director al unui liceu teologic baptist nu este un reprezentant al baptiștilor? Numai cei din conducerea Uniunii Baptiste?

Dirijorul unui cor cu renume nu este un reprezentant al baptiștilor? Doar vicepreședinții din comitetul executiv?

Dacă am ajuns la vicepreședinți, să ne amintim acțiunea în forță a vicepreședintelui Paul Negruț din 2010, pe blogul Negruț Paul, cînd s-a semnat nu doar cu numele său, ci și precizînd poziția sa în Cultului Baptist – vicepreședinte cu educația biblică. (Cînd a prezentat chestiunea „Practica subvențiilor de la Stat și doctrina Bisericii”, Paul Negruţ nu s-a prezentat ca vicepreședinte.)

Paul Negruț susținea atunci că Iosif Țon „nu reprezintă bisericile baptiste din România sau alte organizaţii baptiste internaţionale din care face parte Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România şi, prin urmare, nu are calitatea de a vorbi în numele baptiştilor”.

După cum menţionam mai sus, în spaţiul public Iosif Ţon REPREZINTĂ mai mult baptiștii decît președintele sau vicepreședinții Uniunii Baptiste.

După cum Vladimir Pustan REPREZINTĂ penticostalii mai mult decît toată ceata numeroasă a Consiliului bisericesc la un loc.

Este Uniunea Baptistă un for?

Eu încă sper că nu este. Sper că, măcar din cînd în cînd, pastorii aleși în funcții administrativ-confesionale își aduc aminte că sînt în primul rînd SLUJITORI și abia apoi conducători.

Sper că vor găsi timp și energie să cugete mai mult la modurile în care baptiștii TREBUIE și POT să fie organizați, reprezentați, astfel încît IDEILE pe care le-au purtat de-a lungul multor ani să fie exprimate cu claritate și să constituie vectori pe care societatea să îi poată recunoaște și respecta.

Atunci cînd Otniel Bunaciu se referă la Uniunea Baptistă, se referă, de fapt, la un sistem de organizare confesională a baptiștilor din România.

Acest sistem nu este implicat politic, dar asta nu înseamnă că nu sînt baptiști, din bisericile Uniunii Baptiste, care nu sînt implicați politic.

Conducătorii Uniunii Baptiste nu pot să impună (n-ar trebui să poată să impună), oricum, oricui, ideile pe care le au, la un anunit mod, despre sistemul de organizare confesională pe care îl conduc. Și care, fiind vorba de baptiști, care „s-au remarcat în istorie prin lupta pentru libertatea religioasă a fiecărei ființei umane” (Preambul la Statut), nu poate fi condus în stil autocratic precum alte tipuri de sisteme confesionale caracterizate prin ierarhie bisericească impusă, nu de puţine ori în istorie, prin violenţă şi şantaj.

Otniel Bunaciu menţionează că „niciunul dintre candidaţii la alegeri nu poate afirma că este susţinut de către Uniunea Baptistă din România”.

Dar poate să susţină că este susţinut de… baptişti?

Să facem această distincție între baptiști și conducerea lor…

Sînt baptiștii din România atașați de conducerea lor la nivel național astfel încît să existe o identificare atît de profundă între masa de enoriași și scumpii lor conducători?

Răspunsul este, evident, negativ.

Și, dacă, ipotetic vorbind, o biserică mare, precum Emanuel de la Oradea, hotărăște să susțină unul (sau de ce nu mai mulți?) dintre candidații la alegeri politice / administrative (ce, nu e important ca baptiștii să susțină un candidat la Primărie, sau penticostalii un candidat la Consiliul Județean?), nu devine acest fapt mai remarcabil decît vreun comunicat al președintelui Uniunii Baptiste?

Pe cînd actualul primar al Oradiei, aflat la al doilea mandat, își alcătuia echipă pentru primul mandat, a făcut o vizită la conducătorii bisericii Emanuel, și cineva dintre cei prezenți, umblă vorba, a propus-o pe Florica Cherecheș pentru palierul social. Nu a fost o propunere inspirată?

„Noi nu facem politică” a devenit unul dintre cosmeticele pocăiești cu care își sulimenesc, de cele mai mult ori ipocrit, obrazul pe care și l-ar vrea finuț nu puțini pastori evanghelici.

Cu altă ocazie am comentat apariția unei stipulații în articolul 116 din Statutul Cultului Baptist pe care o consider o încălcare a drepturilor cetățenești fundamentale:

„Nu pot ocupa funcții de reprezentare sau de conducere în cult membrii partidelor politice.”

Este regretabilă schizofrenia socială pe care o dezvoltă pocăiții în ghetourile lor confesionale: Duminica enoriașii sînt învățați, cu retorică amplă și programe muzical-culturale, că trebuie să-și iubească semenii ca pe ei înșiși, dar în timpul săptămînii nu sînt încurajați să facă parte efectiv din societatea în care trăiesc – fie că e vorba de cartier, de parcul central al orașului, de cum se distribuie fonduri la nivel județean sau de decizii care se iau la nivel european.

Să-ți iubești aproapele, dar nu prin acțiuni… politice!

Și ce să facă pocăiții? Poezii? Poeme muzicale? Seri de tineret FĂRĂ implicare socială? Și pocăiții sînt vinovați pentru cîtă mizerie e în jurul blocurilor și pe drumuri și în păduri…

Nu cred că mulți evanghelici ar trebui să se implice în politică. Dar sînt absolut convins că unii dintre ei trebuie susținuți și respectați pentru realizărilor lor la un nivel la care puțini români pot să ajungă.

Bă, pocăiților, ați auzit de voluntariat?

Nu, nu e vorba de a merge duminica la biserică și a da bani ca să fie plătit curentul, apa, gunoiul și cîțiva angajați ai bisericii…

Nici să cînți în cor sau în fanfară nu e mare brînză, dacă nu caști ochii la ce se întîmplă în jurul tău și nu trăiești viața de creștin într-un mod care depășește rutina duminicală…

Reclame

3 răspunsuri to “Este Uniunea Baptistă un for?”

  1. mihai Says:

    cu toate astea, in plina campanie electorala presedintele uniunii se intalneste cu ponta si zgonea: http://www.baptist-tm.ro/presedintele-baptistilor-s-a-intalnit-cu-primul-ministru/

  2. alincristea Says:

    Formularea este inexactă (adică tendențioasă, adica mincinoasă).

    Președintele Uniunii este și președintele FEDERAȚIEI.

    Normal să se înîilnească cu autoritățile cu ocazia Consiliului FEDERAȚIEI.

    Normal ar fi fost să se întâlnească, cu ocazia Consiliului FEDERAȚIEI de la București, și dacă era doar președintele baptiștilor români.

    Și nu doar președintele uniunii a fost la întîlnire, ci și secretarul general al FEDERAȚIEI.

    Și de unde pînă unde PLINĂ campanie electorală?

    Campania electorală la posturile de radio și de televiziune publice și private începe pe 3 octombrie.

  3. Alin Cristea Says:

    A republicat asta pe RoEvanghelica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: