Excludere și îmbrățișare (3)

excludere-si-imbratisare

Excludere și îmbrățișare: o explorare teologică a identității, a alterității și a reconcilierii – Miroslav Volf, Editura Casa Cărții, Oradea / Editura Pleroma, București, 2014, 394 p.

“Consecințele îndepărtării pauline, dinspre trupuri individuale (diferite, dar pe plan intern nediferențiate) înspre Trupul lui Hristos (unificator, dar diferențiat pe plan intern), pentru înțelegerea identităților sunt imense. Pe parcursul scurtei discuții despre aceste consecințe, voi ieși din contextul specific al relațiilor dintre evrei și creștini (Hays 1996). În teologia creștină, iudaismul și poporul evreu au un loc special – creștinii dintre neamuri sunt “ramuri dintr-un măslin sălbatic” altoite “pentru a fi făcute părtaşe rădăcinii [evreieşti]” (Rom. 11:17) – și, astfel, nu pot fi tratate în categoria generală a relației dintre credința creștină și identitățile de grup, aspect care constituie, aici, preocuparea mea specifică.

Care sunt implicațiile universalismului paulin? Fiecare cultură poate să-și păstreze specificitatea sa culturală; creștinii nu trebuie să-și “estompeze identitatea lor culturală ca evrei sau neamuri şi să devină o umanitate nouă, care nu este nici una, nici alta” (Campbell 1991, vi). În același timp, nicio cultură nu își poate păstra zeii tribali; religia trebuie să fie neutralizată din punct de vedere etnic, pentru ca etnia să poată fi desacralizată. Pavel a eradicat supremația oricărei culturi, pentru a le oferi tuturor legitimitate în familia mai largă a culturilor. Prin credință, trebuie să ne “despărţim” de cultura proprie pentru ca devotamentul suprem să fie față de Dumnezeu și de dumnezeiescul Mesia, care transcende orice cultură. Și totuși, tocmai datorită devotamentului suprem față de Dumnezeul tuturor culturilor și față de Hristosul care Își oferă “trupul” spre a fi un cămin pentru toate popoarele, copiii creștini ai lui Avraam se pot “despărți” de cultura lor fără să fie nevoiți să o părăsească (spre deosebire de Avraam însuși, care a trebuit să își părăsească “ţara” și “neamul”). Plecarea nu mai este o categorie spațială; ea poate avea loc în cadrul spațiului cultural pe care cineva îl ocupă. Nu presupune nici o încercare tipic modernă de a construi un nou cer din iadul lumesc și nici o preumblare neliniștită tipic postmodernă care este izvorâtă din teama de a ajunge acasă. Nefiind niciodată pur și simplu distanță, o plecare creștină autentică este întotdeauna prezență; nefiind niciodată pur și simplu muncă și luptă, ea este deja odihnă și bucurie (pace Lyotard și Gruber 1995, 16).

Este oare rezultatul unei astfel de plecări un fel de “a treia rasă”, după cum sugera apologetul creștin timpuri Aristide atunci când împărțea umanitatea în neamuri, evrei, iar acum și creștini? Atunci ne-am confrunta cu “concepţia paradoxală conform căreia, în mijlocul unei dezbinate de rasism, Dumnezeu a creat încă o rasă”, după cum arată Justo L. González în Aut of Every Tribe and Nation [Din fiecare trib şi naţiune] (González 1992, 110). Nu, interioritatea plecării exclude o a treia rasă cosmopolită, în mod egal îndepărtată și apropiată de toate culturile. Distanța adecvată față de o cultură nu îi scoate pe creștini din acea cultură. Creștinii nu sunt membri care au fugit într-o nouă “cultură creştină”, devenind străini față de propria lor cultură; mai degrabă, atunci când au răspuns chemării Evangheliei, ei au pășit, cum s-ar spune, cu un picior în afara propriei culturi, în timp ce cu celălalt picior au rămas ferm înrădăcinați în aceasta. Sunt detașați și totuși aparțin. Elementul lor diferențiator este intern culturii (Volf 1994, 18 și urm.). Din cauza interiorității lor – imanența lor, apartenența lor –, particularitățile, înscrise în Trup, nu sunt șterse; din cauza diferențelor lor – transcendența lor, distanțarea lor –, universalitatea poate fi afirmată.

Atât distanța, cât și apartenența sunt esențiale. Apartenența fără distanță distruge: îmi afirm identitatea exclusivă de croat și îmi doresc fie să îi modelez pe toți după chipul meu, fie să îi elimin din lumea mea. Dar distanța fără apartenență izolează: îmi neg identitatea de croat și mă îndepărtez de cultura mea. Dar, de cele mai multe ori, ajung prins în cursa unei contra-dependențe. Îmi neg identitatea croată doar pentru a-mi afirma cu și mai multă putere identitatea de membru al unei secte anti-croate. Și astfel, o “distanţare fără apartenenţă” izolaționistă alunecă într-o “apartenenţă fără distanță” distructivă. Distanțarea față de o cultură nu trebuie să degenereze niciodată într-o fugă de cultura respectivă, ci trebuie să fie un mod de viețuire în sânul acelei culturi.

Așadar, aceasta este propunerea lui Pavel pentru reînsușirea creativă a revoluției avramice originare. În numele singurului Dumnezeu al lui Avram, Pavel a deschis drumul unui anumit popor, pentru ca acesta să devină singura familie de popoare universală și multiculturală. Înlocuirea aparent nesemnificativă făcută de Pavel, a unui singur cuvânt dintr-un text din Geneza – promisiunea că Avraam va moșteni țara (Gen. 12:1) devine, la Pavel, promisiunea că Avraam va moșteni lumea (Rom. 4:13) (Wright 1992, 174) – este proba elocventă pentru această reinterpretare radicală a relației dintre religie și identitate culturală. Un nou univers de semnificații care decurg din schimbarea cuvântului “ţară” cu “lume” a făcut posibil ca, în cuvintele lui Boyarin, “iudaismul să devină o religie a lumii” (Boyarin 1994, 230). Chemarea originară de care a avut parte Avraam, de a ieși din țara sa, din neamul său și din casa tatălui său, rămâne; lucrul pe care Pavel l-a făcut posibil este o ieșire care nu necesită plecare. Astfel, în timp ce ieșirea originară a lui Avraam este consumată în Trupul unic al poporului evreu, ieșirea creștină este consumată în multe trupuri, din diferite popoare aflate în Trupul unic al lui Hristos.” (p. 75-77)

Un răspuns to “Excludere și îmbrățișare (3)”

  1. Alin Cristea Says:

    A republicat asta pe RoEvanghelica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: