10 filme franceze

La regle du jeu (1939) / Regula jocului

Cu excepţia primei ediţii din 1952, Regula jocului e prezent în ediţiile celebrului Top Ten – Cele mai bune filme din toate timpurile, al revistei britanice Sight and Sound, realizat din 10 în 10 ani – pe locul 2 sau 3 [după Cetăţeanul Kane], pe 10 în 2002 și pe 4 în 2012.

“Un weekend la reşedinţa de la ţară a unui marchiz este prilej de complicate intrigi amoroase atît între invitaţi, cît şi între servitori, intrigi ce se sfîrşesc cu o crimă involuntară. Intenţionînd să facă o ‘dramă veselă’, care ‘să descrie exact burghezia epocii’, Renoir realizează un film care aminteşte de Musset (anumite elemente de intrigă), de Marivaux (simetria situaţiilor între stăpîni şi servitori) şi de Beaumarchais (critica socială). Morala filmului, anunţată în titlu este că ‘în orice joc există o regulă şi cine nu o respectă pierde partida. Iar regula celor din înalta societate este prefăcătoria şi minciuna şi cel care le refuză este eliminat.’ (Etienne Fuzellier)” (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

Remorques (1941) / Remorchere

“Poem liric al navigării (scris de Jacques Prévert), document al vieţii marinarilor şi dramă psihologică a triunghiului conjugal.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Les Enfants du paradis (1945) / Copiii paradisului

“La prima vedere o poveste de dragoste ce se desfăşoară în Parisul lui Balzac, filmul devine o dezbatere estetică pe problema relaţiei viaţă-artă şi chiar o comparaţie între diversele moduri de joc, deoarece include cel puţin cinci moduri de interpretare. Şi, dincolo de toate acestea, este un film-poem despre natura şi felurile iubirii: sacră şi profană, dăruită şi posesivă.” (Pauline Kael)

Mon oncle (1947) / Unchiul meu

“Satiră a civilizaţiei de consum, ‘a prostiei celor care, în loc să profite de progres, devin sclavii lui’ (Gilbert Salachas). Confruntare a două medii: casa familiei burgheze, în care totul este automatizat şi locuinţa dlui Hulot dintr-un cartier modest, vechi şi incomod, din care însă nu a dispărut farmecul lucrurilor, prospeţimea sentimentelor. ‘Al treilea voleu al unui triptic insolit: Zi de sărbătoare (1947), unde un sat rezistă americanizării; Vacanţa domnului Hulot (1953), care redă caracterul artificial al spaţiului şi timpului vacanţei; şi Unchiul meu, în care trecutul şi viitorul sufocă prezentul.’ (Elie Foves)” (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

Les 400 coups (1958) / Cele 400 de lovituri

„Împreună cu primele două filme ale lui Claude Chabrol (Frumosul Serge și Verii) și cu filmul de debut al lui Jean-Luc Godard (Cu sufletul la gură), Cele patru sute de lovituri marchează explozia Noului Val și impresionează prin autenticitate, sinceritate, capacitate de a portretiza și de a surprinde esențialul.” (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

Pierrot le fou (1965) / Pierrot nebunul

“Consider Pierrot nebunul cel mai frumos film al lui Jean-Luc Godard, cel mai frumos film al cinematografiei franceze, unul dintre cele mai frumoase filme ale istoriei cinematografului pur și simplu… Cel mai frumos film al lui Jean-Luc Godard, pentru că este cel mai sincer, cel mai poetic, cel mai tainic, cel mai insolit, cel mai dens, cel mai arzător, cel mai nerușinat, cel mai sfîșietor. Suma tuturor tentativelor și a tuturor experiențelor sale.” (Michel Aubriant) (Maeștrii filmului francez, de Pierre Leprohon, 1969)

Jean de Florette (1986)

„Inspirat de „Apa colinelor”, un roman de Marcel Pagnol, filmul – ciudat, original și fermecător – e o istorie a luptei dintre cultivatorii de garoafe și crescătorii de iepuri, reflecție îndepărtată a războiului dintre agricultori și păstori. Dar, în aceeași măsură, și o înfruntare directă între zbuciumul creației și neroada viclenie a rutinei, subiectde extensie universală.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Cyrano de Bergerac (1990)

“Iată exemplu tipic de cinematograf popular artistic. Toată lumea găseşte ce-şi doreşte. Versurile lui Rostand şi cele ale lui Carrière, care pastişează plin de respect, adaptînd piesa cu inteligenţă şi subtilitate, sună ca o muzică. Este o operă perfectă, căreia i se poate reproşa tocmai această perfecţiune (sau, altfel zis, absenţa surprizei).” (Gilbert Salachas) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

Le fabuleux destin d’Amelie Poulain (2001) / Amélie

Filmul cu cel mai mare succes de public în Franţa în 2001 este o fantezie estetic-inteligentă, care proiectează visul-dorinţă în cotidian. Cu o muzică excelentă, un ritm ameţitor mai ales în prima jumătate de oră, “comedia sofisticată, altoită pe un basm post-modern” (Eugenia Vodă) a lui Jean-Pierre Jeunet, “un Clair cu jucării tehnologice de ultimă oră” (Andrei Gorzo), e “un regal vizual” (Laurenţiu Brătan). Oricare dintre spectatorii care urmăresc cu sufletul la gură fabulosul destin al unei “Zîne în bocanci” (Alex. Leo Şerban) ajunge să declare, cu mai multă sau mai puţină convingere: „Amélie c’est moi!” (Iulia Blaga). “Amélie e ceea ce se cheamă un ‘fenomen’.” (Alex. Leo Şerban)

Caché (2005) / Ascuns

Caché e un film interesant mai ales pentru că te lasă- mai mult ca alte filme- să pui singur capetele în ordine (deşi o construcţie coerentă e imposibilă). Accentele lui morale sunt discrete, ascunse în spatele unui stil rece care îşi pune mereu sub semnul întrebării propria existenţă, de parcă filmul în sine s-ar privi într-un colţ de oglindă. Caché, premiat la Cannes cu Premiul de regie şi cu cel al criticii, a deschis la Bucureşti a zecea ediţie a Festivalului Filmului European.” (Iulia Blaga)

Vezi şi:

The top 15 French films
The 50 Greatest French Films of All-Time
The 100 best French films

Un răspuns to “10 filme franceze”

  1. Alin Cristea Says:

    A republicat asta pe RoEvanghelica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: