Atenţie la minciunile din Mahalaua Arădeanului – 15 august 2014

De cîteva zile, în Mahalaua Arădeanului sînt numit în toate felurile:

– un “ebola” al blogosferei

– căldărăriță ratată

– “demon” al cârtirii și al băgatului în seamă

– dezaxatul

– “jandarm” al blogosferei evanghelice

Postarea „Mulțumiri…” din 12 august 2014 al lui Marinel Blaj este una dintre acele postări care dovedesc slăbiciunea unor bloggeri evanghelici în faţa unor confruntări publice. Astfel de compuneri pripite se pot întîlni fie sub formă de postări, precum cea amintită, fie sub formă de comentarii (în Mahalaua Evanghelică). Caracteristica lor este lipsa de argumentație și atacul la persoană. Autorii acționează din reflexul replicii și/sau din convingerea că a te exprima (în public) are o funcție cathartică.

În astfel de cazuri, nu este vorba de o funcție cathartică, ci de un dezmăț colocvial care face mari deservicii autorilor. Poate că pe termen scurt se răcoresc, împreună cu „rudele” lor de pe margine, dar pe termen lung oamenii aceștia lipsiți de srategie în spațiul public pierd din credibilitate (dacă au avut-o vreodată!) și pot fi lesne încadrați într-o categorie care nu contează prea mult în fluxul de IDEI, de dezbateri, de acțiuni publici.

Unul dintre parametrii activității mele publice care explică longetivitatea mogulității mele în blogosfera evanghelică are de a face tocmai cu strategia pe care eu mi-am stabilit-o cu mai mulți ani în urmă și conform căreia îmi organizez tacticile de prezență în spațiul public pe Internet.

Îmi vine să rîd de fiecare dată cînd văd ce încrîncenați sînt unii care se focalizează DOAR asupra unora dintre postările mele pe bloguri. Ei nu par a fi conștienți că eu acționez în multe feluri, pe Facebook de pildă. Așa cum de-a lungul anilor am acționat în mai mult feluri, folosind mai multe canalae de comunicare: liste de discuții, Messenger, site-uri.

Pe scurt, nu contează CE face Alin Cristea, ci ce e în mintea (și inima) lui Alin Cristea, că de acolo rezultă ceea CE face. :)

Bătălia mea principală e în primul rînd cu mine însumi. Cu mine însumi sînt în competiție. Guguștiucii ăștia palavragii pierd din vedere tocmai palierul central al chestiunii.

Spre deosebire de ei, confruntarea mea cu Pătrățosu de-a lungul anilor a avut în vedere tocmai palierul central – să se confrunte cu el însuși. Sînt destule dovezi publice că într-o anumită măsură am reușit să-l fac să se confrunte cu el însuși. La care se adaugă cele personale, de care am avut parte în „nonrelația” cu Marius Cruceru.

Influența pe care am avut-o și o am în rîndul unor (tineri) evanghelici se poate explica prin cîteva aspecte, dar această postare nu are un astfel de subiect.

Subiectul acestei postări e același pe care îl prezint de mai mulți ani: Mahalaua Evanghelică.

Unul dintre aspectele cu care sîntem confruntați în cadrul fenomenului Mahalaua Evanghelică îl constituie sfera MINCIUNILOR, dezinformărilor, bădărăniilor, jignirilor.

Dacă în dreptul bădărăniilor și jignirilor fiecare hotărîm dacă, cînd și cum să reacționăm public, în dreptul dezinformărilor putem să contribuim cu PRECIZĂRI.

În ceea ce privește MINCIUNILE, deja e vorba de un cu totul alt palier de replică, acolo unde avem datoria să dăm DEZMINȚIRI.

O să încep cu ultimele două comentarii, de azi, 15 august 2014.

Ele au apărut după ce comentatorul szromulus (un fel de coblogger în Cetatea de… pietre, ar fi fost bun probabil de comentator de fotbal, la debitul de vorbe fără semnificație pe care îl are) i-a făcut o propunere lui Marinel Blaj: „Fiindca se foloseste platforma WordPress pentru calomnii, abuzuri verbale, vocabular suburban, se vor lua masuri. Acest site este un site al carui obiectiv este calomnierea altora, cred ca ar fi cazul sa se ia masuri legale.”

Marinel Blaj: „Nu, Romulus! Şi am să-ţi motivez de ce:

1. Ultimul lucru care i-ar trebui acestui om, în starea în care e, ar fi victimizarea, transformarea lui într-un “martir al blogosferei evanghelice” (parcă şi văd titlul cu litere de-o şchioapă pe blogul lui!

2. El n-ar putea privi acest demers decât ca pe o răzbunare, mai ales în condiţiile în care este în război cu mulţi.

3. Ar fi o lovitură pentru un om care şi-a făcut parte şi aşa singur de destule lovituri în viaţa personală.

4. Am mai spus-o şi altora: el face şi lucruri utile cu acel blog. E o muncă de apreciat culegerea şi publicarea de informaţii despre evenimente, apariţii editoriale etc din mediul evanghelic. Păcat că nu se limitează la a le publica şi, eventual, comenta. Din nefericire el se vrea un soi de “jandarm” al blogosferei evanghelice. Trist că se dovedeşte unul needucat în ce priveşte comportamentul, limbajul, atitudinea…

5. Un asemenea demers ar lovi în cei naivi, cărora le place “mahalagismul” celui ce etichetează, culmea, alte bloguri ca fiind mahalale! (cunosc câţiva care sunt gata să-ţi spună mereu ceva de genul “ai citit ce-i face AC lui cutare?” Un soi de “ţaţe evanghelice”. Cam la fel cu cel care îmi tot trimite mail-uri “informative”!)”

szromulus: „Inteleg foarte bine, Marinel, ceea ce spui. Din punctul meu de vedere sa insulti un range atat de mare de persoane, a caror competenta nici nu o stie, este destul de riscant. Din modul cum abordeaza pe fiecare, are impresia ca majoritatea sunt niste fermieri. Din pacate se inseala, exista foarte multi cu un grad ridicat de competenta, cu mult peste competenta dansului, care posteaza sub diferite nicknames. Chestiunea ca ai facut teologie si stii absolut totul in acest univers este o mare naivitate. Teologia este un domeniu si atat, cercetarea stiitifica, spre exemplu, se duce la alte nivele, mult mai evoluate. Deci chiar nu inteleg de unde falsa suprematie a celor din teologie. Este doar o infatuare care nu are nimic comun cu Cristos. Iar daca nu are nimic de a face cu Cristos, the best case scenario este din fire, iar the worst case scenario este….. Este posibil sa supere “pe cine trebuie” si o sa suporte niste consecinte la care nu se gandea vreodata ca este posibil. Cand ti-o cauti cu lumanarea, uneori chiar ti-o gasesti.”

Sînt atîtea lucruri de comentat / lămurit, că nici nu ştiu de unde să încep… :)

A. Nu este adevărat că impresia mea ar fi că „sunt niște fermieri”. Impresia mea, pe care am făcut-o publică, este că sînt niște… GUGUȘTIUCI! (DEX: Epitet dat unei persoane naive, ușor de înșelat.)

Am arătat în mai multe rînduri DE CE am această impresie – acești dezorientați, amatori, paranoici, duși cu pluta etc. nu posedă informații de bază în ceea ce privește subiectele abordate, darămite să fie în stare să participe la o dezbatere publică.

Ironia este că tocmai ei se referă la alții că sînt dezorientați, ușor de înșelat… :)

Chestiunea în discuție nu este, așadar, una de specialitate – în legătură cu teologii sau cu fermierii – ci una în legătură cu… DISCERNĂMÎNTUL celor care discută, fie despre teologi, fie despre fermieri.

B. În mai multe chestiuni, Marinel Blaj dă dovadă de un amatorism feroce, nefăcînd altceva decît să aducă în discuție chestiuni care au mai apărut anii trecuți în legătură cu persoana și activitatea mea, cărora le-am dat replică la vremea respectivă.

Marinel Blaj mă acuză de mahalagism, dar pierde din vedere tocmai aspectul principal care definește Mahalaua Evanghelică, concept lansat de mine și semnalat atunci cînd creștea în amplitudine – acest aspect este faptul că administratorul blogului PERMITE comentariile unor bădărani, mincinoși, dobitoci.

ACEST lucru nu se întîmplă pe blogul România Evanghelică, unde am fost, încă de la început, sever cu comentariile, avînd în vedere ce s-a întîmplat în Mahalaua Pătrățosului, și apoi pe alte bloguri cunoscute.

Eu nu pot fi acuzat de mahalagim, întrucît nu permit comentariile… mahalagiilor.

Marius Cruceru și-a exprimat în mai multe rînduri regretul pentru faptul de a fi fost permisiv cu comentariile. Nu-mi aduc aminte să-și fi exprimat regretul Petru Lascău, Cristian Ionescu.

În prezent, fenomenul Mahalaua Evanghelică se manifestă pe blogurile lui Răsvan Cristian Stoica, Marinel Blaj, Paul Dan și, mai puțin în ceea ce privește numărul de comentarii, dar la fel de intens, pe cel al lui Nicolae Rădoi.

Cum m-am luptat anii trecuți cu 3 astfel de bloguri concomitent, nu-mi este greu să mă lupt în același timp acum cu cele 4 bloguri menționate.

Dimpotrivă, cînd am mai mult de lucru, sînt mai… SPIRT! Mă mobilizez, mă concentrez, îmi aranjez notițele, sînt pe fază, și înscriu… punct după punct! :)

Cu atît mai mult cînd, periodic, Dumnezeu îmi oferă… pilula de entuziasm.

c. Unul dintre marile amuzamente ale vieții mele îmi este furmizat tocmai de detractorii mei.

Iată-l, de data asta, pe Marinel Blaj:

„Am mai spus-o şi altora: el face şi lucruri utile cu acel blog. E o muncă de apreciat culegerea şi publicarea de informaţii despre evenimente, apariţii editoriale etc din mediul evanghelic. Păcat că nu se limitează la a le publica şi, eventual, comenta. Din nefericire el se vrea un soi de “jandarm” al blogosferei evanghelice. Trist că se dovedeşte unul needucat în ce priveşte comportamentul, limbajul, atitudinea…”

Tocmai detractorii mei ajung să scrie aprecieri la adresa lucrurilor UTILE pe care le fac eu.

De parcă ar mai trebui să mai amintească amatori / guguştiuci precum Marinel Blaj să amintească ce face… MOGULUL. :)

Păi zis-a o dată, și bine, Dănuț Mănăstireanu (2009):

„Pentru unii, nenumăratele proiecte culturale pe care le-a inițiat sau în care este implicat Alin Cristea sunt pură apă de ploaie. Pentru mine însă, Confesionala, Revista revistelor culturale, Thymos și, mai nou, România evanghelică, sunt proiecte pe care niciun om cinstit și lipsit de prejudecăți nu are cum să le treacă cu vederea.”

A zis-o şi Marius Cruceru (2009):

“Ba am să te moderez, Andrei, pentru că puteai să te opreşti la aprecieri. Pe blogurile lui Alin Cristea, cu toate că nu sînt de acord cu multe dintre postările lui şi cu un anumit stil de blogging, aşa cum nici el nu este de acord cu stilul meu, nu găseşti numai ce spui tu, apreciez seria RAvi ZAcharias, anumite cugetări, citate, anunţuri. unel chestii le-am aflat dela el de pe blog.”

Ba a zis-o și Vindecătoru, și nu doar o dată:

“Mie îmi place cum scrie Alin Cristea. Cred că am mai spus-o. Scrie alert, nu bate apa în piuă, este agresiv într-o lume cenuşie. Este colorat agresiv. M-aş plictisi fără el pe internet. Citesc pagina sa aproape în fiecare zi şi cred că poate să confirme că nu exagerez.” (2010)

“Analizele le face destul de tăios, rece şi calculat, extrem de concentrat şi cu simţ de răspundere în faţa posterităţii, meticulos şi corect, pînă la virgulă, încît te stafideşti citind stilul lui uscat.” (2010)

“Volumul de muncă la care s-a angajat este enorm. De rezultatele lui ne folosim destui. Eu sunt unul dintre cei care-i accesează foarte des blogul şi multe din trimiterile sale mi-au fost de folos. Mi-a sezizat lucruri interesante, nu neapărat din lumea evanghelică. Un amănunt esenţial pe care nu vreau să-l uit este că nu am observat să fi cenzurat informaţia, indiferent dacă ea a provenit din medii ce-i sunt, presupus, ostile. El nu gîndeşte blogosfera ca un diletant cum sunt eu, ci ca un profesionist…” (2013)

Alte aprecieri a activității mele publice se găsesc înșirate aici:

http://asociatiathymos.wordpress.com/referinte

Dîn cînd în cînd, rar, dau un semn despre situația mea financiară. Precum zilele trecute, cînd am anunțat pe Facebook că vînd bicicleta, o canapea veche și cărți, că trebuie să mănînc.

Se pare însă că nu m-am învățat minte: cînd încerc și eu să fac rost de un ban și să mănînc, nu iese nimic. În schimb, dacă stau liniștit, primesc cu mult peste ce aș fi putut eu face rost cu o bicicletă și o canapea veche…

Acum 3 zile aveam din nou somație la plata la curent și nu mai știam de unde să mă mai împrumut. Am apelat, din nou, la o rudă apropiată și m-am dus dis de dimineață să-mi plătesc curentul, să nu cumva să mi-l taie…

Nu aveam de unde să știu că în următoarele 3 zile o persoană din Franța (cred că o singură dată ne-am întîlnit cîndva foarte scurt) lăsa la Oradea 70 de euro pentru mine, o persoană din Timișoara (pe care nu știu să o fi întîlnit vreodată), îmi trimitea 100 lei, a doua oară anul ăsta, iar un amic din Oradea (care cred că stă încă în chirie cu familia) îmi dădea 500 lei, astfel că am putut să trecut încă un moment greu. Dar vor mai fi altele – mai am restantță de plătit încă două chirii, două facturi la curent, trei la asociația de locatari. Și trebuie să și hrnesc corpul ăsta al meu de peste 130 de kg.

Luna trecută am cerut împrumut 100 de lei cuiva din Arad, mi-a trimis imediat, însă nu împrumut. La fel, am apelat la un amic din Oradea pentru un împrumut de 100 de lei, mi-a dat 200, însă nu împrumut.

Tot lunile trecute, am încercat să vînd Enciclopedia Britanica (16 volume). Am reușit? Nu! Dar luna aceasta un amic (din București) a avut gentilețea să-mi ofere dublu, ba chiar a mai adăugat ceva…

Habar n-are Marinel Blaj nici de loviturile pe care mi le-a dat viața, dar nici de pastilele de entuziasm pe care mi le îndeasă Dumnezeu în gura sufletului, în ANUMITE momente… Căci nu doar de bani avem nevoie, ci de ENTUZIASM!

Numitorul comun al celor pe care i-am menționat mai sus e că apreciază munca mea, pasiunea cu care îmi fac această muncă, că mă cunosc îndeajuns încît să fie gata să contribuie astfel încît proiectele mele publice să meargă mai departe.

Rămîne însă o întrebare: De unde ştie Marinel Blaj despre lucrurile UTILE pe care le face Alin Cristea (cu blogul România Evanghelică), din moment ce a declarat, într-un comentariu de acum două zile: „Eu nu îl mai citesc de mult.”

!!!!!!

Ba mai mult, iată cum mă caracterizează: „…un om care şi-a făcut parte şi aşa singur de destule lovituri în viaţa personală”.

Dar de unde ştie Marinel Blaj AŞA CEVA despre mine (sau despre altcineva)?!…

Blogul cică nu mi-l citește, cum cică nu mi-l citește de un an și ceva nici partenerul lui de joacă pe Internet, Vindecătoru, dar îți dă cu părerea despre mine și despre activitatea mea PUBLICĂ pe Internet!…

La fel ca Vindecătoru, pe care l-am demascat în repetate rînduri, și Marinel Blaj practică construcția… PARANOICĂ! Nu realitatea contează pentru ei, ci construcția lor perversă cu bucăți de puzzle din realitate…

Tot acum două zile, Marinel Blaj mai scria: „Romulus, nu ştiu ce limbaj foloseşte individul, în afara celui pe care îl văd în pingback-urile din spam şi pe care l-am citit în mail-ul primit.”

Păi dacă NU ŞTIE, atunci de ce se bagă în discuţie ca musca în lapte? CINE l-a pus? Cine i-a… IMPUS așa ceva?

Din punctul meu de vedere, singura soluție întru informarea Arădeanului ar fi să pun cîteva propoziții în titlu, astfel încît omul să citească, totuși, o parte, din articolele mele, cînd dă de pingback-uri… :)))))

„Dășteptul” ăsta de Arădean judecă, din titluri, nu doar limbajul unui om, ci chiar comportamentul! Ba chiar şi atitudinea!…

Am aşa o bănuială că tocmai pentru categoria asta de creştin degrabă vărsătoriu de sînge a rămas scris în Biblie: Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi.

Adică nu judecaţi în sensul de nu osîndiţi. Că de judecat în sensul de cercetat, evaluat TREBUIE să o facem.

Vindecătoru, Marinel Blaj, Dan Paul, Nicolae Rădoi nu cercetează, nu evaluează, nu se împotrivesc răului făcînd… bine!

Marinel Blaj nici măcar nu vrea să-mi menționeze… numele! Darămite să cerceteze și să evalueze, după un set de criterii clar, activitatea mea PUBLICĂ!

Chestia asta e tot de la naftalină, au mai fost de-a lungul anilor care, ca să vezi ce mari „dăștepti” erau, îmi scriau numele cu literă mică la început!… :)))))))

Știu de ani buni că țîfna pocăiților tîmpiți și aroganți poate fi cu greu estimată, încă nu există instrumente care să poată măsura amplitudinea ei…

Nu este adevărat că eu MI-aș fi făcut parte „singur de destule lovituri în viaţa personală”. Aceasta este o perspectivă pe care nici măcar cei care mă cunosc, rude, prieteni, coreligionari etc. nu îşi pot permite să o formuleze public! Poate pe la colțuri, cînd bîrfesc!

Eu am primit lovituri DE LA ALȚII! Și despre unele se cunosc destule detalii ca să se poată stabili că Alin Cristea e victimă. Nu aici e discuția. Discuția e despre CUM reacționează pocăiții atunci cînd au de a face cu victime. Dîn cîte am observat, le victimizează a doua oară!…

D.

Marinel Blaj: „Cineva se străduieşte să mă ţină la curent cu ceea ce scrie dezaxatul pe blogul lui.” Şi: „(cunosc câţiva care sunt gata să-ţi spună mereu ceva de genul “ai citit ce-i face AC lui cutare?” Un soi de “ţaţe evanghelice”. Cam la fel cu cel care îmi tot trimite mail-uri “informative”!)

În repetate rînduri, Marinel Blaj a avut o atitudine defensivă, plîngîndu-se, ca un amator al Internetului ce este, de faptul că este deranjat de mesaje pe care nu le solicită.

Tataie, bun venit în secolul XXI!

Anul trecut eu aveam ZECI DE MII mesaje nedeschise în email! Acum or fi cu sutele de mii!

De fapt, sînt chestiuni tehnice pe care ar trebui să ȘI le rezolve singur.

Dincolo de aceste chestiuni tehnice, acest amator din Arad ar trebui să facă diferența între CE fac eu și CE zic alții că fac eu, între mesajele mele și mesajele altora despre mesajele mele.

Așadar, „blîndul” Arădean a mai ștampilat o categorie: „ţaţe evanghelice”.

Avînd în vedere cele scrise pînă aici, în care am arătat că Marinel Blaj îşi permite să spună ÎN PUBLIC lucruri (neadevărate) despre mine FĂRĂ să aibă surse în acest sens, sînt cu totul suspicios la etichetele pe care le pune.

Bunăoară, DE CE “ai citit ce-i face AC lui cutare?” e prezentat neapărat în lumină negativă.

Eu primesc destule aprecieri personale și publice care indică că “ai citit ce-i face AC lui cutare?” poate fi interpretat în registru POZITIV!

De pildă, dacă impostorul Vindecătoru scrie că la Ruginoasa a fost un măcel, peste 100 de baptiști fiind băgați în spital, și vine Alin Cristea și demonstrează că nu e adevărat, că au fost doar 9, și nu au fost băgați în spital, păi atunci “ai citit ce-i face AC lui Vindecătoru?” nu indică o realizare remarcabilă, de apreciat?

Dacă în Mahalaua lui Ionescu se trezește un guguștiuc și zice că liberalismul în teologie a început cu Karl Barth (aoleu, ce gogonată!), și vine Alin Cristea și demonstrează că dimpotrivă, neo-ortodoxia, al cărei exponent principal este Karl Barth (1886-1968), cel mai important teolog al secolului XX, a apărut (în secolul XX) tocmai ca reacție la liberalism (în sec. al XIX-lea), atunci nu e clar că i-a făcut-o AC și guguștiucului și impostorului intelectual care a găzduit gogomănia?

Dacă Marius Cruceru își permite să scrie că ciorile trăiesc 300 de ani, și vine Alin Cristea și, DUPĂ ce cercetează subiectul, pune în discuție cifra, iar Marius Cruceru taie un zero, atunci nu i-a făcut-o iar Alin Cristea lui Marius Cruceru?

Și aș putea da zeci de exemple de felul acesta!

Credibilitatea mea în spațiul public se datorează nu unui limbaj cumințel, pocăiesc (că e clar că NU VREAU să-l folosesc), ci se datorează tocmai ATUTUDINII mele publice, care are de a face cu adevărul, în măsura în care se poate cunoaște.

E. Marinel Blaj MINTE atunci cînd scrie despre mine următoarele: „Din nefericire el se vrea un soi de “jandarm” al blogosferei evanghelice.”

N-au trecut decît cîteva zile de cînd am scris că eu sînt MOGULUL sau primarul blogosferei evanghelice, nu mă mulțumesc cu (o)poziții mai slabe:

Nu am pretins că sînt arbitrul blogurilor evanghelice, ci unul dintre MOGULII blogosferei evanghelice, actualmente ultimul dintre cei patru, deoarece, din diverse motive, ceilalţi trei nu mai au acţiuni publice de genul acelora pentru care au putut fi identificați ca MOGULI, nu ca arbitri.

De asemenea, m-am autointitulat, într-un moment de amuzament, primarul blogosferei evanghelice, într-un comentariu pe blogul lui Cristian Ionescu:

Un titlu care mi s-ar potrivi mai bine ar fi: primarul blogosferei evanghelice. Eu asfaltez marile artere, eu dau apă (caldă sau duș rece) cu furtunul sau cu țîrîita bloglocatarilor, eu fac vizite inopinate în mahalaua evanghelică și tot eu consemnez mișcările unor “interlopi” evanghelici. La primăria mea sînt listele cu blogurile (și site-urile) evanghelice, și tot la birourile primăriei mele se consemnează și mitingurile spontane din blogosfera evanghelică. Și mai stau și bine mersi pe scaunul de primar, că nu este nici un contracandidat. Cel puțin pentru cîțiva ani… :)

Aşadar, eu nu sînt poliţistul blogosferei evanghelice, cum m-au numit unii, de ciudă, nici arbitrul blogosferei evanghelice, cum latră cîinele pus de Rădoi după mine… Nu mă ocup nici de chestiuni gramaticale…

Eu sînt MOGUL sau PRIMAR, nu mă mulțumesc cu (o)poziții mai slabe…

F. Am vrut să scriu și despre alte comentarii, dar m-am plictisit.

Am în jur atîtea cărți bune, atîtea IDEI bune, cunosc atîția oameni interesanți, chiar și să mă uit la televizor devine uneori mai util decît să analizez comentariile imberbe ale guguștiucilor din Mahalaua Evanghelică.

Am scris mai mult din datorie, un primar nu stă doar la birou și dă telefoane, merge și pe teren, și-n mahala, stabilește unde trebuie dușuri reci și unde apă fierbinte…

Sper ca anul acesta să lansez Lista rușinii, cu aceste exponate care produc minciuni și căcaturi în blogosfera evanghelică.

Cel tîrziu cînd Vindecătoru o să ajungă la 1 milion de vizite. Și ce dacă?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: