Rugăciune – 18 decembrie 2014

Doamne, ne-ai dat libertate, cînd ne înveți să o și folosim? Îndură-Te de români, popor împrăștiat, căutînd fericirea printre străini. Cînd ne vei da vocația lucrului bine făcut, ca pentru Dumnezeu, nu ca pentru oameni? Cînd ne primești în rîndul popoarelor creștine prin faptă, nu bisericoși din Paști în Crăciun? Din botez la cununie? Și apoi la cimitir? Cînd se vor rări avorturile? Înjurăturile? Necreștineasca lipsă de speranță? Demonica smintire întru distracție? Cînd ne vom gîndi și noi, ca popor, cu adevărat la cerul înstelat deasupra noastră și legea morală din noi? Cîți oare o să ne mîntuim din mijlocul acestui neam ticălos? Cînd o să mă pot ruga fără să mai pun întrebări? Facă-Se voia Ta precum în cer așa și pe pămînt!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: