Archive for 3 ianuarie 2015

Timothy Keller – 3 ianuarie 2015

3 ianuarie 2015

Timothy Keller: „It is only grace that frees us from the slavery of self that lurks even in the middle of morality and religion.”

Reclame

Cultură cinematografică (82): Nu o poți lua cu tine după moarte

3 ianuarie 2015

you-cant-take-it-with-you

Duminică – 4 ianuarie 2014, PRO Cinema, 14.30
Nu o poţi lua cu tine după moarte / You Can’t Take It with You – Oscar
Comedie, SUA, 1938
Regia: Frank Capra – Oscar
Cu:
Jean Arthur
James Stewart
Lionel Barrymore

2 premii Oscar [7]

“Cel mai bun film al anului (2 premii ‘Oscar’: film şi regie). Ecranizare a piesei lui George Kaufman şi Moss Hart, jucată cu mare succes pe Broadway. Neverosimilă poveste de dragoste dintre un fiu de milionar şi o fată săracă. ‘Împletirea de probleme realiste şi de soluţii imaginare demonstrează dilema clasei de mijloc în epoca «New Deal».’ (Paul Rotha) Latura excentrică a filmului (şi cea mai reuşită) este susţinută de personajul interpretat de Lionel Barrymore, bunicul sărac, care cântă la acordeon şi ţine discursuri împotriva banilor, progresului şi impozitelor.” (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“În afara confruntării de idealuri, servită unilateral de dialog, filmul are rare invenţii cinematografice, ca ţipătul pe care Tony ameninţă că nu şi-l poate reţine şi-l preia Alice, provocînd panica într-un restaurant, sau cazaciocul executat în paşi de lebădă ceaikovskiană.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Replica cheie:

„Maybe it’ll stop you trying to be so desperate about making more money than you can ever use? You can’t take it with you, Mr. Kirby. So what good is it? As near as I can see, the only thing you can take with you is the love of your friends.”

Din seria CULTURĂ CINEMATOGRAFICĂ

Truman Show
Păsărarul din Alcatraz
Patimile lui Hristos
Avatar
Cădere liberă
Concertul
Lista lui Schindler
Trandafirul roșu din Cairo
Înscenarea
Pulp Fiction
Frost/Nixon
Misiunea
Contact
Culoarea purpurie
Erin Brockovich
Poveste din Cartierul de Vest
Hotel Rwanda
Neînfrînt
Insider
Închisoarea îngerilor
Iisus din Nazaret
Billy Elliot
Marty
Zbor deasupra unui cuib de cuci
21 de grame
Matrix
Cele 400 de lovituri
În mintea lui John Malkovich
Mai bine nu se poate
Noaptea vînătorului
Regele Leu
Moromeţii
American Beauty
California Dreamin’ (nesfîrșit)
4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile
Viața lui Iisus
Amintiri din Epoca de Aur
Traducătoarea
Şapte ani în Tibet
Strălucirea eternă a minţii neprihănite
Piesă neterminată pentru pianină mecanică
Ben-Hur
Mecanicul “Generalei”
Raport special
Dezacord în şase puncte
Pianistul
Persona
Un tramvai numit dorință
Farmecul discret al burgheziei
Forrest Gump
Terminalul
Poziția copilului
Vieți încrucișate
Shrek
Fahrenheit 451
Nu există ţară pentru bătrîni
Furnicuţe
Discursul regelui
Iubire
Mirosul de papaya verde
O noapte furtunoasă
Reconstituirea
Albă ca zăpada și cei șapte pitici
Culoarea purpurie
Mary Poppins
Filantropica
În numele tatălui
Amadeus
Cetățenul Kane
Pierrot nebunul
Moartea domnului Lăzărescu
Ultimul dintre oameni
Luminile orașului
A fost sau n-a fost?
Goana după aur
Salvați soldatul Ryan
Podul de pe rîul Kwai
Lawrence al Arabiei
Să ucizi o pasăre cîntătoare
Cîntînd în ploaie
Mere roșii
Oameni obișnuiți

Botezuri și alte evenimente – 4 ianuarie 2015

3 ianuarie 2015

4 ianuarie, Rebrișoara, jud. Bistrița-Năsăud
Botez la Biserica Penticostală Betel

4 ianuarie, Beiuș
Botez la Biserica Sfânta Treime

4 ianuarie, Oradea
Biserica Baptistă Providența – 10 ani de la inaugurarea clădirii

4 ianuarie, Arad
Lansare de carte: Credința care duce la credință – Biserica Dragostea și Biserica Speranța

4 ianuarie, Arad
Evanghelizare la Biserica Baptistă Renașterea

4 ianuarie, Lugoj
Cristian Văduva la Biserica Baptistă Harul

4 ianuarie, Sibiu
Evanghelizare la Biserica Baptistă Sion

Pseudo-decalog al dialecticii bisericii-edificiu – Alin Cristea

3 ianuarie 2015

Articolul a apărut în revista electronică Confesionala, Nr. 12 / 2004

Ca exprimare a Bisericii-organism istorico-escatologic, biserica-edificiu trebuie să conţină cele două valenţe – a veacului în care trăim şi a veacului ce va să vie: un edificiu aşezat în spaţiu istoric, dar cu o dimensiune care aparţine unui alt tărîm. O realitate vizibilă şi invizibilă în acelaşi timp. Edificiul ca apofatism: o arhitectură care vorbeşte şi prin tăcere.

O clădire care poate fi recunoscută drept biserică după edificiul în sine, şi nu după vreun semn simbolic. O clădire simbolică, nu una ataşată unui semn simbolic. Şi pietrele vor striga!

O biserică românească pentru români în România. Un edificiu a cărui contemporaneitate este rezultat nu al revoluţiei, ci al evoluţiei tradiţiei, al continuităţii unui popor european. O bucată de înţelepciune dată de Dumnezeu oricărui popor.

O casă de rugăciune, un spaţiu de reculegere, şi nu de prelegere, un altar al închinării şi al laudei. Un loc de adunare mai mult decît un loc de întîlnire. Un loc al interiorităţii şi de manifestare a ei: edificiul ca măsură a spaţialităţii interioare, edificiul ca perimetru al ritualului.

Un loc de refugiu şi exil: discontinuitate a vieţii cotidiene, diminuare a fluxului terestru, edificiul ca mănăstire, unde omul se refugiază spre a-şi regăsi rădăcinile divine. Edificiul ca spaţiu al exilului asumat, chemînd omul la a-şi asuma natura de homo viator.

O casă a luminii şi a luminii pe care o dă lumina, a luminii care vine pe drumul luminii: o casă a luminozităţii. Ochii omului sînt neadaptaţi la Lumină: Saul pe drumul Damascului. Edificiul ca vorbire a luminii, nu penitenciar al luminii, nu joc al luminii, nu creaţie autohtonă a unei emanaţii: edificiul ca lăcaş al luminii, locul pe care se aşează lumina, spaţiul de odihnă al luminii.

Un edificiu care să exprime suveranitatea Tatălui, chenoza Fiului şi dinamica Duhului: măreţie în simplitate, dragostea Regelui, disponibilitatea de slujire a Fiinţei, prospeţime şi nuanţele Infinitului.

O casă a păcii: absorbţia extremelor, puterea păcii, împăcare mai mult decît esteticizare.

Un cămin a cărui primă caracteristică este ospitalitatea. Un loc intim care invită, al cărui spaţiu este încărcat cu semnificaţie. Căminul este în primul rînd o uşă.

Funcţionalitate, dar mai ales identitate.

O casă neterminată: nu spaţiu dotat, ci închegat, organicitate, care se dezvoltă, identitate prin expresivitate şi multiplicitate. Casă nesfîrşită, pentru că şi dorul după veşnicie este nesfîrşit: edificiul ca înveşnicire. A omului. Orice altă construcţie va arde cu trosnet.

Evenimentul zilei (29.03.2004): Dugulescu, ambasador al păcii

3 ianuarie 2015

“Pastorul neoprotestant Petru Dugulescu a primit, la Washington, titlul onorific de ‘Ambasador al păcii’. Mai multe personalități care, prin activitatea lor, s-au remarcat în mod deosebit ca promotori ai legăturilor benefice între popoare, au fost desemnate ambasadori ai păcii. În contextul recentelor acțiuni globale teroriste, această recunoaștere are o valoare de simbol și de încurajare a celor care s-au implicat în acțiuni de reconciliere interreligioasă, interetnică și interculturală. La banchetul special de decernare a premiilor onorifice au participat lideri spirituali și promotori ai păcii din întreaga lume. Timișoreanul Petru Dugulescu este președintele Asociației Evanghelistice și de Caritate ‘Isus, Speranța Romaniei’.” (Evenimentul zilei, 29 martie 2004)

Gabriel Liiceanu după 25 de ani despre „Apel către lichele”

3 ianuarie 2015

„Îmi amintesc că am scris textul Apelului în cinci-zece minute, în transă (asumându-mi patetismul lui), noaptea la ora 2 (era 30 decembrie 1989). Ni se ceruse câtorva, de către Studioul Sahia, să vorbim liber a doua zi la TVR ”în fața poporului”, spunând fiecare ce considera că e mai important de spus într-un asemenea ceas. Eram șase, cei solicitați: Paler, Paleologu, Șora, Pleșu, Hăulică și eu. Și pentru acea filmare, în care mă adresam pentru prima oară unui auditoriu nevăzut (Adrian Sârbu, care pe-atunci era operator la Sahia, e cel care a înregistrat emisiunea[2]), am scris atunci pagina aceea, cum spuneam, dintr-o suflare, propunându-mi să închei cu ea intervenția mea. Ceea ce am și făcut. Emisiunea a fost difuzată pe 15 sau pe 16 ianuarie 1990.

Îmi amintesc că efectul Apelului a fost mare: publicat imediat în Revista 22, a fost apoi xerocopiat de oameni în diferite colțuri ale țării, trecut din mână în mână, lipit într-o grămadă de instituții pe ușile șefilor. A fost transformat în manifeste, multiplicat în zeci de mii de exmplare, azvârlit pe străzi la manifestații, tradus apoi (pentru ce? pentru cine?) în franceză și engleză.”

http://www.contributors.ro/cultura/dupa-25-de-ani-2

20ian1990

http://www.revista22.ro/nou/arhivapdf/1_1990.pdf

Bă, pocăiților, scrieți corect românește (413)

3 ianuarie 2015

ba-scrieti-corect-3ian2014

Sîmbătă seara (03.01.2015) – Ce nume apar în Top Posts pe blogul România Evanghelică

3 ianuarie 2015

Marius Cruceru, Luca Deneş, Laurențiu Balcan, Lazăr Gog, Simion Felix Marțian, Alexandru Lăzescu, Nicu Wagner

Becky Oprean: Psalmul 139

3 ianuarie 2015

3 ianuarie 2008 – A murit Petru Dugulescu

3 ianuarie 2015

orchestra1972

1972, Biserica Baptistă Petroşani

Vezi:

25 de ani de la Revoluție: In memoriam Petru Dugulescu

Gînduri (3)

3 ianuarie 2015

ginduri-3

Vezi:

http://penticostalul.wordpress.com/2013/03/30/inchinare-fara-rugaciune

Dionis Bodiu: Cinepastilă (21) – Gone girl (2014)

3 ianuarie 2015

„Este poate cel mai trist film pe care l-am văzut până acum pe tema căsătoriei. E un deșert din care lipsesc cu desăvârșire oazele. Ne este refuzat orice simțământ al sacrului, al întâlnirii cu arhetipul marital care a inspirat milenii de reflecție, de poezie și de divine experiențe ale tainei celei mari a căsătoriei (despre relația dintre Hristos și Biserică, vreau să zic). Povești, fabulații. Treziți-vă: nu ne nimic frumos în asta, căci nu ne cunoaștem, nu ne înțelegem, nu ne putem abține de la a ne răni unul pe celălalt și nu știm cum să ne ținem de mânuță ca să putem și un drum cu un scop comun. Lăsați orice speranță, voi, care intrați aici: dacă vreți să vedeți un mariaj frumos, singur loc unde îl puteți găsi – dar și aici este nevoie de înlăturarea precaută a unor oribile derapaje – este la televizor. În exclusivitate.

Gone Girl este un film care reușește de minune să ilustreze eșecul omului modern de a experimenta realitatea facilitată de miturile în baza cărora și-a proiectat concepția despre lume și viață. Se hrănește cu un vis, dar trăiește un coșmar. În timp ce un creștin are motive să mai creadă că mariajul său exprimă, chiar în detalii imperfecte, o realitate sacră a unei uniuni divine, omul din afara sistemului de referință iudeo-creștin este condamnat să creadă în minuni și să găsească semnificație într-un act care nu izvorăște din nimic, nu se bazează pe un model care să inspire sentimentul actualizării în viața sa a unei realități transcendente și, poate cel mai dramatic dintre acestea, nu duce nicăieri, ci se pierde iremediabil în deznădejdea neantului. Din păcate, cel puțin după cum sugerează filmul, chiar și această credință este una fragilă, care se va metamorfoza repede fie în resemnare, fie într-o cinică luptă pentru preluarea puterii, fie în dorința de a-l distruge – printr-un proces lent sau spontan – pe partenerul considerat principalul vinovat pentru eșec.”

https://dyobodiu.wordpress.com/2015/01/03/cinepastila-21-gone-girl-2014

3 ianuarie 1990

3 ianuarie 2015

„Consiliul Frontului Salvării Naţionale decretează (prin Decretul nr. 2) că „adunările publice sunt autorizate, ca modalitate de manifestare a libertăţii de opinie şi expresie, precum şi de organizare a participării cetăţenilor la viaţa publică a ţării”. În pieţe şi alte spaţii deschise acestea puteau avea loc „numai după înregistrarea acestora de către organizatori, la organele poliţiei din localitatea unde urmează a avea loc adunarea, cu cel puţin 48 ore înainte”, organizatorii fiind obligaţi „să ia toate măsurile care se impun pentru a asigura desfăşurarea acesteia în mod paşnic, cu evitarea oricărui act de violenţă sau dezordine”.”

Revoluția din decembrie 1989. Cronologie (292 pagini)

Corul și Orchestra Națională BBSO: Glorie Mielului – 1.950.000

3 ianuarie 2015

Digi24: RETROSPECTIVĂ 2014 – Emil Hurezeanu comentează cele mai importante evenimente interne ale anului

3 ianuarie 2015

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/RETROSPECTIVA+2014+Emil+Hurezeanu+comenteaza+cele+mai+importante

La mulți ani, Silviu Tatu (03.01.2015)

3 ianuarie 2015

silviu-tatu

Miroslav Volf şi Silviu Tatu – București, Biblioteca Națională, 12 iunie 2014

Silviu Tatu este conferențiar univ. la Institutul Penticostal din București, avînd Ph.D. la Universitatea Ţării Galilor – Lampeter / Oxford Centre for Mission Studies, 2006, echivalat cu titlul de doctor în teologie prin atestatul seria I nr. 311 eliberat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România.

Alături de Iosif Țon și Beniamin Fărăgău, Silviu Tatu este printre cei mai prolifici autori evanghelici români:

Revendicarea moștenirii: treisprezece mesaje din Iosua (2010)
Când leul rage: comentariu la cartea profetului Amos (2010)
Leul din Sion – Expuneri din profețiile lui Amos, Țefania și Hagai (2008)
Profetismul israelit în documentele biblice: între fals și autentic (2008)
Dumnezeu a vorbit în vechime prin profeți: studii în Vechiul Testament (2007)
Exegeza narațiunilor biblice: analiza literară a Judecătorilor (2004)
Curs de ebraică biblică, co-autor cu Timothy Crow (1999, 2001)

May my teachings drop like the rain. Essays on the Hebrew Bible (2008)

The Qatal//Yiqtol (Yiqtol//Qatal) Verbal Sequence in Semitic Couplets (2008)

Dragoș Paul Aligică: “Deținut politic” nu e un termen mistic-moral, nici un principiu de valoare sau o etichetă de bonitate intrinsecă

3 ianuarie 2015

„Deţinut politic a fost şi Stalin, a fost şi Hitler. “Deţinut politic” nu e un termen mistic-moral, nici un principiu de valoare sau o etichetă de bonitate intrinsecă, nici un tabu sau mantră ce odată invocate sau aplicate, transcend judecata, moralitatea şi logica. În plus, mai e ceva: Dacă ai fost “deţinut politic” sau “dizident” odată în viaţă, NU înseamnă că eşti scutit de greşeli şi critică sau că ai un cec în alb să te porţi ca o canalie oportunist-arghirofilă sau ca un dezaxat-iresponsabil pentru restul vieţii.”

http://www.blogary.ro/editorial/dezbatere-cu-legionaroizii-echidistanti-si-reformatori

Info România Evanghelică – 2 ianuarie 2015

3 ianuarie 2015

25 postări
704 vizitatori
1.367 vizualizări

vizite-2ian2015

tari-2ian2015

Home page / Archives 419
Da’ cît de proști pot fi pocăiții?!… – Cazul pastorului penticostal Luca Deneş 18
Cele mai accesate postări și pagini în 2014 pe blogul România Evanghelică 16
Iar nu s-a putut abține Marius Cruceru… – 25 decembrie 2014 15
Acum 1 an (02.01.2014) – Laurențiu Balcan: Lazăr Gog – Nimereală profetică pe 2014 15
La mulți ani, Simion Felix Marțian (01.01.2015) 14
Nicu Wagner: Ți-am cunoscut Iubirea – 600.000 14
Biserica Penticostală Elim TIMIŞOARA – 31 decembrie 2014 14
Cele mai vizitate bloguri evanghelice – 2014 12
Pocăiţii spun lucruri trăsnite 11
Ce fel de știri oferă Știri Creștine? (1) 11
Ateneul Român BUCUREȘTI: Centenarul Traian Dorz 10
Marius Cruceru despre Ioan Panican 10

Termeni de căutare

romania evanghelica 6
romaniaevanghelica 6
pastor buni cocar 2
centenar traian dorz 2
curs de evanghelizare neoprotestant 2