Archive for 4 ianuarie 2015

How our movies and shows explored God and the supernatural in 2014 (in Christianity Today)

4 ianuarie 2015

http://www.christianitytoday.com/ct/2015/january-web-only/god-or-us.html

Reclame

Cultură cinematografică (85): S-a întîmplat într-o noapte

4 ianuarie 2015

it-happened-one-night

Luni – 5 ianuarie 2015, PRO Cinema, 16.45
S-a întîmplat într-o noapte / It Happened One Night – Oscar
Comedie romantică, SUA, 1934
Regia: Frank CapraOscar
Cu:
Clark Gable – Oscar
Claudette Corbert – Oscar

5 premii Oscar [5]

“Arhetip al comediei americane, variantă truculentă a ‘Îmblînzirii scorpiei’ iluminată de sclipitoarele dialoguri ale lui Robert Riskin. Gable e bădăran, cum îi stă bine, iar Colbert cam fezandată pentru rol. Cel care dă strălucire filmului e regizorul cu frenezia şi umorul său. Secv. rapel: noaptea pe care o petrec alături viitorii amanţi, într-o încăpere în care sînt despărţiţi doar de o cuvertură, modalitate în care regizorul pare a preîntîmpina severul cod Hays, dar care în realitate sporeşte senzualitatea într-un mod în care secvenţele ‘neruşinate’ ale zilelor noastre n-o izbutesc.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

“Filmul nu are nimic din datele unui mare succes public, adică fast, costume, mare spectacol. În schimb, are alte calităţi: o intrigă bine construită, bazată pe sentimente umane simple, dialoguri spirituale, intimitate, lipsă de formalism şi mai presus de orice evitarea afectării hollywoodiene.” (Lewis Jacobs) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Clark Gable şi Claudette Colbert au înregistrat o mare victorie în pelicula It Happened One Night, produsă de studioul Columbia, în ciuda faptului că, iniţial, ambii interpreţi refuzaseră să joace în comedia regizată de Frank Capra. De fapt, Colbert era pe punctul de a pleca în Europa, iar Gable fusese împrumutat de Louis B. Mayer studioului Columbia ca măsură ‘disciplinară’, deoarece actorul refuzase mai multe scenarii care fuseseră scrise special pentru el. MGM a considerat că filmul It Happened One Night este un proiect minor al unui studio minor (Columbia), ceea ce, la vremea respectivă, era adevărat. Istoria cinematografiei a dovedit însă contrariul; It Happened One Night a cîştigat premiile Oscar la categoriile Cel mai bun film, Cel mai bun regizor şi la categoriile de interpretare, ridicînd, totodată, statutul studioului Columbia în Hollywood. Succesul financiar şi elogiile criticii de specialitate, absolut surprizătoare, au demonstrat, din nou, cît de importantă este ‘bafta’ în industria cinematografiei.” (Totul despre Oscar, 2004)

“Această victorie a constituit o surpriză, deoarece filmul era realizat de un regizor cvasinecunoscut şi produs de un studio slab cotat în acea vreme, Columbia Pictures. Timp de patruzeci şi unu de ani, It Happened One Night a deţinut recordul de a fi fost singurul film care a cîştigat toate cele cinci premii importante: Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, Cel mai bun actor (Clark Gable), Cea mai bună actriţă (Claudette Colbert) şi Cel mai bun scenariu (Robert Riskin). În 1975, One Flew Over the Cuckoo’s Nest [Zbor deasupra unui cuib de cuci] a devenit cel de-al doilea film care se putea lăuda cu un astfel de succes [Doar încă un film a mai reuşit această performanţă: Tăcerea mieilor (1991)].” (Totul despre Oscar, 2004)

Din seria CULTURĂ CINEMATOGRAFICĂ

Truman Show
Păsărarul din Alcatraz
Patimile lui Hristos
Avatar
Cădere liberă
Concertul
Lista lui Schindler
Trandafirul roșu din Cairo
Înscenarea
Pulp Fiction
Frost/Nixon
Misiunea
Contact
Culoarea purpurie
Erin Brockovich
Poveste din Cartierul de Vest
Hotel Rwanda
Neînfrînt
Insider
Închisoarea îngerilor
Iisus din Nazaret
Billy Elliot
Marty
Zbor deasupra unui cuib de cuci
21 de grame
Matrix
Cele 400 de lovituri
În mintea lui John Malkovich
Mai bine nu se poate
Noaptea vînătorului
Regele Leu
Moromeţii
American Beauty
California Dreamin’ (nesfîrșit)
4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile
Viața lui Iisus
Amintiri din Epoca de Aur
Traducătoarea
Şapte ani în Tibet
Strălucirea eternă a minţii neprihănite
Piesă neterminată pentru pianină mecanică
Ben-Hur
Mecanicul “Generalei”
Raport special
Dezacord în şase puncte
Pianistul
Persona
Un tramvai numit dorință
Farmecul discret al burgheziei
Forrest Gump
Terminalul
Poziția copilului
Vieți încrucișate
Shrek
Fahrenheit 451
Nu există ţară pentru bătrîni
Furnicuţe
Discursul regelui
Iubire
Mirosul de papaya verde
O noapte furtunoasă
Reconstituirea
Albă ca zăpada și cei șapte pitici
Culoarea purpurie
Mary Poppins
Filantropica
În numele tatălui
Amadeus
Cetățenul Kane
Pierrot nebunul
Moartea domnului Lăzărescu
Ultimul dintre oameni
Luminile orașului
A fost sau n-a fost?
Goana după aur
Salvați soldatul Ryan
Podul de pe rîul Kwai
Lawrence al Arabiei
Să ucizi o pasăre cîntătoare
Cîntînd în ploaie
Mere roșii
Oameni obișnuiți
Nu o poți lua cu tine după moarte
Cel care dansează cu lupii
Polițist, adjectiv

Dumbrava minunată (75)

4 ianuarie 2015

Viorel Pașca pe Facebook:

„În această lună se împlinesc nouă ani de când am adus acasă prima bolnavă ca să-i oferim adăpost şi îngrijire pentru ultima şi cea mai grea parte a vieţii ei. Nu ne gândeam în vremea aceea la amploarea cu care se va dezvolta această lucrare şi nici n-am fi crezut că sunt atât de mulţi oameni care pur şi simplu nu au unde să-şi plece capul. Ne gândeam atunci că probabil de-a lungul timpului vom putea găzdui în cele două cămăruţe vreo patru-cinci oameni, desigur bătrâni dar nu imobilizaţi la pat sau în stare gravă.

Mi-aduc aminte cum am bătut la uşa unei asistente-şef de la Spitalul Județean din Oradea, plin de emoție și teamă că mă va întreba cine sunt eu încât să pot lua acasă bolnavi care nu au unde se duce după externare, care-i instituția pe care o reprezint sau cu cine lucrez. M-am bazat până la urmă pe inspirația de moment întrucât pur și simplu nu știam ce aș putea spune ca să prezint cât de cât o garanție că sunt o persoană serioasă, de încredere și care-și poate asuma o asemenea sarcină. Așa că n-am mai așteptat inevitabila întrebare ci m-am prezentat ca fiind … de la biserică. Așa mi-a venit atunci să spun, și se pare că a ținut. La urma urmelor, era și adevărat: făceam parte dintr-o biserică. De-atunci unii de-acolo îmi spun „pastorul”, alții „preotul” sau „părintele”. Ulterior, am încercat să „mă dezic” de aceste titluri, fără succes însă, dar, la urma urmei, e bine și așa.

Dacă primele trei bolnave trimise nu au creat probleme deosebite, cea de-a patra a fost o adevarată piatră de încercare, o problemă la care nu găseam soluții și, mai mult de atât, a creat o situație din care nu vedeam nici o ieșire. La cei vreo șaptezeci de ani pe care-i avea, fără familie și bolnavă psihic, fusese internată cu degerături la degetele picioarelor și, pentru că a refuzat categoric să-i fie amputate, au trimis-o la Dumbrava. Era prima dată când intram în contact cu bolnavi psihic, neavând nici cea mai vagă idee în ce privește comportamentul imprevizibil sau inflexibilitatea ce-i caracterizează în anumite situații. Cu toate că datorită rănilor de la picioare nu putea să umble, n-a acceptat sub nici o formă să folosească toaleta din cameră (un scaun special pt. nevoile respective), ci se târa pe coate și pe genunchi prin zăpadă, până la toaleta din curte.

A doua zi, când am vrut să o pansăm, nu ne-a lăsat cu niciun chip să ne apropiem de bandajele de la picioare, motivând că nu suntem calificați în acest sens, având pretenția să fie îngrijită doar de un cadru medical. Astfel că în câteva minute am adus cu mașina din satul vecin o asistentă medicală pentru a-i pansa rănile care începuseră deja să miroase îngrozitor. Fără succes însă. Pentru că nu avea la dânsa halat, iar geanta în care avea pansament și ustensile medicale nu era pe placul pacientei, a fost refuzată categoric și, mai mult de atât, înjurată și amenințată cu un băț pe care-l adusese de afară.

În următoarele zile mirosul devinise insuportabil. Duhnea a hoit încă din coridor, iar femeile din cameră deschiseseră ușa și geamurile, preferând să îndure frigul de afară decât mirosul de carne putredă. Am dus-o înapoi la spital în Oradea, unde au refuzat să o interneze, motivând că nu au ce-i face dacă aceasta refuză operația, iar de-acolo la dispensar în Tinca, unde unei asistente i s-a făcut rău când a început să desfacă pansamentul, așa că am încercat la Salonta. Toate aceste drumuri le-am făcut cu geamurile mașinii deschise și cu o mască pe față, pentru a diminua într-o oarecare măsură mirosul mai mult decât insuportabil.

Înghețat de frig și cu inima tremurândă, am lăsat-o în sala de tratament, înconjurată de asistente și m-am retras cât de repede am putut spre ieșire, m-am urcat în mașină și m-am strecurat afară din curte, știind că, prea ocupați cu bolnava, nu vor observa lipsa mea; și pentru că nu le-am dat numele și numărul meu de telefon am sperat că-mi vor pierde urma.

N-au trecut însă nici două zile până m-au sunat să merg să-mi aduc pacienta acasă. Am suportat cu stoicism atât rugămințile asistentei de a o lua înapoi cât și cuvintele deosebit de aspre ale directorului care-mi critica gestulmurdar și necinstit de a abandona bolnava în spital. Mi-a fost rușine, am tăcut, mi-a părut rău, dar era prea mult pentru noi.

De-atunci au trecut nouă ani în care peste șase sute de bolnavi au beneficiat de îngrijire și adăpost, ani în care am văzut atâta durere și suferință încât ni se pare că trăim o stare de normalitate, că viața e împletită în mod inevitabil cu necazul și durerea, că menirea noastră e să avem mereu ușa deschisă și, alături de cei mulți care ne sprijină, să oferim un strop de alinare și de mai bine celor oropsiți.

Privind în urmă, realizăm ce mari lucruri a făcut Dumnezeu, cum de la acele două cămăruțe sărăcăcioase puse la dispoziția Lui, azi cei aproape o sută patruzeci de bolnavi locuiesc în condiții decente în cele patruzeci și două de camere situate în Dumbrava, Râpa și Tinca.

În aceste prime zile din an, încă două bolnave au fost aduse la Dumbrava. Una din ele, bolnavă de cancer cu metastază, abandonată de cei trei copii pe care i-a crescut și îngrijit până ce aceștia s-au așezat la casele lor. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru toți acești ani și tuturor celor care ne-au sprijinit și au ales ca împreună să putem fi de folos celor necăjiți. Fiți binecuvântați și în acest an dar nu uitați să fiți o binecuvântare.”

Bihon.ro: Omul lui Dumnezeu din Dumbrava

Digi24.ro: Viorel Pașca, fermierul care și-a transformat casa în cămin pentru 127 de oameni ai străzii

Observator.tv: Un om simplu, cu o inimă mare: un bărbat din judeţul Bihor şi-a transformat casa în azil

VoceaTransilvaniei.ro: Povestea bihoreanului Viorel Paşca, omul care îngrijeşte sute de persoane fără adăpost

Adevarul.ro: Îngerul oamenilor fără adăpost. Bihoreanul Viorel Paşca, de opt ani în slujba persoanelor abandonate de familie

Serile Dialogos: Biblia la români

4 ianuarie 2015

arad-11ian2015

http://bisericametanoia.ro

Duminică seara (04.01.2015) – Ce nume apar în Top Posts pe blogul România Evanghelică

4 ianuarie 2015

Marius Cruceru, Gabriel Liiceanu, Luca Deneş, Gabi Luncă, Ion Onoriu, Alin Cristea, Becky Oprean, Petru Dugulescu

Speranţa şi Prietenii Vol.14 – Bucuraţi-vă de vestea bună – 100.000

4 ianuarie 2015

Becky’s Hope Summer Mission Trip 2013

4 ianuarie 2015

Botez la Biserica Baptistă Betel MEDIAȘ

4 ianuarie 2015

??????

http://www.betel-medias.ro

Sărbătoare în blogosfera evanghelică: 4 zile fără Marius Cruceru

4 ianuarie 2015

Vă vine sau nu vă vine să credeți, 4 zile am avut parte de liniște din zona pătrățoasă – Marius Cruceru n-a mai scris nimic, așadar 4 zile nu am fost asaltați de informații legate de biciclete, lăute (sau alte obiecte sonore de ciupit sau învîrtit lanțul), nici măcar de muzică (foarte) clasică…

Și 4 zile nici nu și-a dat cu părerea Pătrățosu despre cum merg treburile în mediul evanghelic…

Prost, cum să meargă, dar cînd o zice Marius Cruceru parcă năvălește Apocalipsa pe noi…

Iar urlă Paul Dan la lună… – 4 ianuarie 2015

4 ianuarie 2015

ioan8.wordpress.com/2015/01/04/pentru-inceput-de-2015-infantilismul-spiritual-este-rusinos-si-agonizant-dar-exista-o-iesire-partea-i

N-am avut nici o îndoială că Paul Dan nu va face efortul să aibă un alt start de an decît cum s-a manifestat anul trecut… Simte enorm şi vede monstruos…

Puţintică răbdare şi o să-i vedeți urlînd și pe ceilalți guguștiuci, precum Marinel Blaj, Nicoale Rădoi, Paul Morar, Vindecătoru etc.

Paul Dan şi ceilalţi guguştiuci vor avea în mine şi în anul 2015 acelaşi adversar public pe care l-au avut în 2014…

„Nimic nu este mai plăcut decât să te ridici la înălţimea adevărului.” (Francis Bacon)

Cu mențiunea că în 2015 chiar că voi iniția Lista Rușinii…

Cultură cinematografică (84): Polițist, adjectiv

4 ianuarie 2015

politist-adjectiv

Duminică – 4 ianuarie 2015, 22.15, PRO Cinema
Polițist, adjectiv – Premiul Juriului secţiunii Un Certain Regard și Premiul FIPRECI la Cannes, Trofeul Transilvania la TIFF
Dramă, România, 2009
Regia: Corneliu Porumboiu

“Extrăgînd semnificaţii adînci despre natura umană din cele mai banale fapte cotidiene, Corneliu Porumboiu ne oferă, prin Poliţist, adjectiv, un film mare şi se plasează, alături de Cristi Puiu (fiecare cu două lungmetraje remarcabile), în avangarda cinemaului european.” (Mihai Fulger) (Observator cultural, iulie 2009)

Poliţist, adjectiv e un film abstract – la fel de abstract ca o construcţie filozofică sau un tablou de Kandinski. Este despre cuvinte, despre compromisuri, despre supravegheri – şi pedepse, vezi Foucault. Dar, pentru a face toate aceste lucruri „savante” inteligibile, Porumboiu a trebuit să le ancoreze în concret. Nu „realismul” este mobilul său: acesta este doar umplutura. Halca de viaţă nu este interesantă în sine – decât, eventual, dacă eşti sociolog sau ai un fetiş pentru timpii reali (morţi); interesantă este combinaţia acelui desen abstract cu lucrurile cotidiene pe care le recunoaştem în film. Pentru că, de fapt, acea halcă de viaţă – acesta e şi paradoxul – nu te face să empatizezi cu ea, deşi e-n aşa hal „ca-n viaţă”; odată ce ai mutat-o pe un ecran, ea devine semn. Lentoarea devine punct fix. Aşteptarea devine „A”.” (Alex. Leo Șerban) (Revista HBO, septembrie 2009)

Roger Ebert: „The visual style, foregrounding drab areas of a small industrial city, is flat and realistic. We never really meet the young suspect. Cristi doesn’t confide in his wife. His office mate knows what he feels, but stays out of it. Only the captain and a prosecutor will discuss it with him. Both are more than willing. Both are of an age when they would have started their careers under Ceausescu. They depend on the strict definition of the law because they can use that as a refuge from their inner voices. Cristi understands this, and that’s why the debate over the dictionary is so intense. They aren’t talking about definitions. They’re talking about the past, present and future of their nation.”

Din seria CULTURĂ CINEMATOGRAFICĂ

Truman Show
Păsărarul din Alcatraz
Patimile lui Hristos
Avatar
Cădere liberă
Concertul
Lista lui Schindler
Trandafirul roșu din Cairo
Înscenarea
Pulp Fiction
Frost/Nixon
Misiunea
Contact
Culoarea purpurie
Erin Brockovich
Poveste din Cartierul de Vest
Hotel Rwanda
Neînfrînt
Insider
Închisoarea îngerilor
Iisus din Nazaret
Billy Elliot
Marty
Zbor deasupra unui cuib de cuci
21 de grame
Matrix
Cele 400 de lovituri
În mintea lui John Malkovich
Mai bine nu se poate
Noaptea vînătorului
Regele Leu
Moromeţii
American Beauty
California Dreamin’ (nesfîrșit)
4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile
Viața lui Iisus
Amintiri din Epoca de Aur
Traducătoarea
Şapte ani în Tibet
Strălucirea eternă a minţii neprihănite
Piesă neterminată pentru pianină mecanică
Ben-Hur
Mecanicul “Generalei”
Raport special
Dezacord în şase puncte
Pianistul
Persona
Un tramvai numit dorință
Farmecul discret al burgheziei
Forrest Gump
Terminalul
Poziția copilului
Vieți încrucișate
Shrek
Fahrenheit 451
Nu există ţară pentru bătrîni
Furnicuţe
Discursul regelui
Iubire
Mirosul de papaya verde
O noapte furtunoasă
Reconstituirea
Albă ca zăpada și cei șapte pitici
Culoarea purpurie
Mary Poppins
Filantropica
În numele tatălui
Amadeus
Cetățenul Kane
Pierrot nebunul
Moartea domnului Lăzărescu
Ultimul dintre oameni
Luminile orașului
A fost sau n-a fost?
Goana după aur
Salvați soldatul Ryan
Podul de pe rîul Kwai
Lawrence al Arabiei
Să ucizi o pasăre cîntătoare
Cîntînd în ploaie
Mere roșii
Oameni obișnuiți
Nu o poți lua cu tine după moarte
Cel care dansează cu lupii

Top Posts – 4 ianuarie 2015

4 ianuarie 2015

4 ianuarie 2015, 15.00

Ed Stetzer: Worship leaders are theologians, whether you claim to be or not

4 ianuarie 2015

http://www.christianitytoday.com/edstetzer/2014/december/letter-to-my-worship-leaders-part-3.html

5 milioane de săraci în România

4 ianuarie 2015

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-19007992-unul-din-cinci-romani-este-sarac-guvernul-scada-numarul-saracilor-400-000-pana-2020.htm

4 ianuarie 1990

4 ianuarie 2015

În cadrul unei conferinţe de presă, Silviu Brucan declară: „În ceea ce priveşte P.C.R., este dreptul membrilor acestuia să se întâlnească, să organizeze un congres, să-şi caute o identitate nouă şi un nume nou pentru partid; este şi acesta dreptul lor. Noi vom saluta prezenţa în alegeri a comuniştilor, ba chiar dorim să avem un asemenea adversar”.

Revoluția din decembrie 1989. Cronologie (292 pagini)

Emil Bartoş: Cum să te îmbogăţeşti faţă de Dumnezeu

4 ianuarie 2015

4 iauarie 2015, Biserica Baptistă Providența Oradea

Text: Luca 12:13-21

1. Scopul vieții nu este controlul, ci credința
2. Scopul vieții nu este independența, ci investiția
3. Sufletul este înaintea lucrurilor, dă-i hrană duhovnicească

http://www.facebook.com/ardelean.simona.3

Cultură cinematografică (83): Cel care dansează cu lupii

4 ianuarie 2015

Duminică – 4 ianuarie 2015, TVR 1, 21.10
Dansînd cu lupii / Dances with Wolves – Oscar, Globul de Aur, nom. BAFTA
Dramă, SUA, 1990
Regia: Kevin Costner – Oscar, Globul de Aur, Ursul de Argint la Berlin, nom. BAFTA
Cu Kevin Costner – nom. Oscar, nom. Globul de Aur, nom. BAFTA

7 premii Oscar [12]
3 premii Globul de Aur [6]
[4] nom. BAFTA

“Western ecologic înscris pe lista filmelor care demitizează ‘colonizarea’. Denunţul genocidului asupra băştinaşilor are o ostentaţie şi un gust al ororii care atentează, adesea, la veridicitatea imaginii.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

“Paradis pierdut, Vestul lui Costner nu e naiv, deşi afişează un puternic maniheism în detrimentul colonilor. Prin aceasta el merge pe linia westernurilor din anii ’60. Dar filmul nu cade în capcana remake-urilor, ci tratează o poveste originală în multe privinţe, nu idealizează obiceiurile indienilor şi aduce pe ecran cîteva momente antologice, care vor rămîne printre cele mai frumoase pagini ale genului.” (Jacky Bornet) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

Roger Ebert: „In 1985, before he was a star, Costner played a featured role in a good Western called „Silverado” simply because he wanted to be in a Western. Now he has realized his dream again by making one of the best Westerns I’ve seen. The movie makes amends, of a sort, for hundreds of racist and small-minded Westerns that went before it. By allowing the Sioux to speak in their own tongue, by entering their villages and observing their ways, it sees them as people, not as whooping savages in the sights of an Army rifle. This is one of the year’s best films.”

Din seria CULTURĂ CINEMATOGRAFICĂ

Truman Show
Păsărarul din Alcatraz
Patimile lui Hristos
Avatar
Cădere liberă
Concertul
Lista lui Schindler
Trandafirul roșu din Cairo
Înscenarea
Pulp Fiction
Frost/Nixon
Misiunea
Contact
Culoarea purpurie
Erin Brockovich
Poveste din Cartierul de Vest
Hotel Rwanda
Neînfrînt
Insider
Închisoarea îngerilor
Iisus din Nazaret
Billy Elliot
Marty
Zbor deasupra unui cuib de cuci
21 de grame
Matrix
Cele 400 de lovituri
În mintea lui John Malkovich
Mai bine nu se poate
Noaptea vînătorului
Regele Leu
Moromeţii
American Beauty
California Dreamin’ (nesfîrșit)
4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile
Viața lui Iisus
Amintiri din Epoca de Aur
Traducătoarea
Şapte ani în Tibet
Strălucirea eternă a minţii neprihănite
Piesă neterminată pentru pianină mecanică
Ben-Hur
Mecanicul “Generalei”
Raport special
Dezacord în şase puncte
Pianistul
Persona
Un tramvai numit dorință
Farmecul discret al burgheziei
Forrest Gump
Terminalul
Poziția copilului
Vieți încrucișate
Shrek
Fahrenheit 451
Nu există ţară pentru bătrîni
Furnicuţe
Discursul regelui
Iubire
Mirosul de papaya verde
O noapte furtunoasă
Reconstituirea
Albă ca zăpada și cei șapte pitici
Culoarea purpurie
Mary Poppins
Filantropica
În numele tatălui
Amadeus
Cetățenul Kane
Pierrot nebunul
Moartea domnului Lăzărescu
Ultimul dintre oameni
Luminile orașului
A fost sau n-a fost?
Goana după aur
Salvați soldatul Ryan
Podul de pe rîul Kwai
Lawrence al Arabiei
Să ucizi o pasăre cîntătoare
Cîntînd în ploaie
Mere roșii
Oameni obișnuiți
Nu o poți lua cu tine după moarte

Becky’s Hope Ministries

4 ianuarie 2015

Klaus Iohannis: Voi fi prezent, periodic, la ceremoniile religioase ale cultelor legal recunoscute din țara noastră

4 ianuarie 2015

http://www.facebook.com/klausiohannis

Info România Evanghelică – 3 ianuarie 2015

4 ianuarie 2015

18 postări
688 vizitatori
1.310 vizualizări

vizite-3ian2015

tari-3ian2015

Home page / Archives 384
Iar nu s-a putut abține Marius Cruceru… – 25 decembrie 2014 25
Pocăiţii spun lucruri trăsnite 17
Da’ cît de proști pot fi pocăiții?!… – Cazul pastorului penticostal Luca Deneş 16
Biserica Baptistă Providența ORADEA – 10 ani de la inaugurarea clădirii 14
Biserica Penticostală Elim TIMIŞOARA – 31 decembrie 2014 13
Alexandru Lăzescu: Democraţia liberală şi regulile jocului global 10

Termeni de căutare

romaniaevanghelica 12
predica scrisa din ioan 3 : 16 5
biserica evanghelica genappe belgia 3
romania evanghelica 3
antoine de saint exupery citate: perla neagra 2
biserica evanghelica romana mons belgia 2
panican 2