Atenţie la dezinformările de pe blogul lui Barthimeu – 24 februarie 2015

Și guguștiucii cad în zbor
pe pajiștea albastră
mai au cu ei un singur dor
să fie… pasăre măiastră

M-aș fi mirat ca Barthimeu să nu încerce o eschivă, fiind prins rău în corzi:

Atenţie la dezinformările de pe blogul lui Barthimeu – 5 februarie 2015.

Ca să nu mai vorbesc de tovarășii întru… guguștiucire:

Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Golgota din Arad

Papagalul la care se referă Barthimeu sînt eu, Alin Cristea. :)

Imaginea de papagal a încercat să o creioneze Vindecătoru, dedicîndu-mi un… blog:

Seminţe pentru papagal – Un blog despre Alin Cristea, papagalul mogulilor şi mogulul papagalilor

După cum se poate vedea, acel blog nu este despre Alin Cristea, ci este un exemplu care indică paranoia Vindecătorului, șțiți, cel care spunea că la Ruginoasa au fost bătuți peste 100 de baptiști și băgați în spital. Nu, la Ruginoasa au fost 9 baptiști și nu au fost băgați în spital. Paranoia Vindecătorului însă conține zeci de tîmpenii, dezinformări și MINCINI, pe care le-am demascat în NUMEROASE rînduri.

Pe acel blog, Vindecătoru a scris doar în 2012 – 13 postări în aprilie și 4 postări în următoarele… 7 luni! :)

Așadar, din perspectiva paranoii lui Vindecătoru, Alin Cristea e papagal cel puțin din 2012 încoace…

Apoi, la un moment dat, Vindecătoru a declarat în mai multe rînduri că nu-l mai citește pe Alin Cristea pe blog sau Facebook. Am demonstrat că Vindecătoru minte. :)

Babalîcul Barthimeu – mă refer la dinamica greoaie în blogosfera evanghelică, precum cea a babalîcului arădean Marinel Blaj – ține cu tot dinadinsul să se înscrie în stilul amețit practicat de acești old boys pe care i-am numit guguștiuci din pricina faptului că, mai ales anul trecut, s-au băgat în discuții de ordin teologic care, evident, îi depășesc.

Înainte de a purcede la demascarea dezinformațiilor din postarea de azi de pe blogul lui Barthimeu, mă / vă voi amuza cu următoarele precizări:

Eu nu am fost numit doar papagal, ci și liliac, Maidanezul ex-Evanghelic sau, mai recent, RÎMĂ! :)))

Am primit un mesaj aparent interesant săptămîna trecută şi pe la 05.15-05.45 dimineața am conceput un răspuns, dar am făcut greșeala să nu fi citit în întregime epistola electronică cu care m-a procopsit unul, așa că, atunci cînd am ajuns la punctul 20, am citit, cu ochii cît cepele: „…sunteti cumva ca o rama care aduce un serviciu pamantului, insa pana la urma tot o rama urata si nedorita ramane.”

Ironia ironiilor, la sfîrșit omul încheie astfel: „Cu deosebita consideratie” :)))))

De asemenea, mai am fost numit și “ebola” al blogosferei, căldărăriță ratată, “demon” al cârtirii și al băgatului în seamă, dezaxatul, “jandarm” al blogosferei evanghelice.

Sau: suflet mofluz, scandalagiu, un divorţat de raţiune sfântă, cu o formă gravă de cardioscleroză spirituală, cu un simț fariseic bine dezvoltat.

Cel care s-a scremut să scoată aceste chestii din el a scris 3 postări în 23 februarie 2014 și pînă în ziua de azi blogul respectiv nu conține alte postări… :)

Sau: informator mizer într-o soldă papistaşă a unui ecumenism rimând odios cu tembelism.

Dar ce să mai zicem de clasica de-acum producție paranoică a comentatorului szromulus în Mahalaua Arădeanului:

„Asasinul evanghelic de Oradea este sustinut de forte obscure, ezoterice si platit de alte religii sa infiereze evanghelicii. Are o minte diabolica ca Jigsaw din seria de filme Saw, face rau dupa care se simte foarte fericit :D”

Toate cele de mai sus indică că Vindecătoru s-a înşelat cel puţin într-o privință cînd a zis: „Nu ştiu dacă Alin Cristea e malefic, dar întreg la minte nu-i.”

După contribuţiile acestea paranoice ignobile, Alin Cristea E malefic! :)))

Și, ținînd cont de numeroasele aprecieri la adresa persoanei și activității publice, inclusiv aprecieri ale Vindecătorului, ale lui Marinel Blaj, ale lui Marius Cruceru (niciodată nu trebuie să-l uit să-l menționez pe Pătrățosu, față de care m-am declarat, acum cîțiva ani, un oponet onest, și am acționat ca atare), Alin Cristea E întreg la minte!

E pentru prima dată cînd am adunat cele de mai sus la un loc, dar vă asigur că aceste producţii paranoice ignobile reprezintă doar o parte din cele cu care m-au blagoslovit unii în anii mei de prezență în spațiul public pe Internet.

Ele sînt însă într-un număr suficient de mare și variat ca să ofere o imagine despre cît de tîmpiți și aroganți pot fi pocăiții în spațiul public.

Să vedem acum contribuția de azi în dezinformații a lui Barthimeu (Viorel Codreanu):

1.

Cică: „Aproape zilnic auzim intonănd „Oglindă oglinjoara mea, cine-i mai tare-n clanță și-n sondaje?”. Nemai avînd răbdare să primească răspunsul, papagalul-narcisist și-l dă singur. Ceva de genul: că în ultimii 15 ani de blogărit evanghelic un papagal-mogul ca mine nu se mai există!”

Nu e pentru prima oară cînd găsesc semne că UNII suportă dublu prezența mea pe Internet.

De exemplu, cineva s-a trezit să scrie: „am dat mereu peste dl. Cristea pe bloguri in ultimii 14 – 15 ani”.

În urma dezmințirilor pe care le-am dat, omul a trebuit să revină asupra afirmațiilor sale publice, confirmînd că e vorba doar de 7 ani.

Acelaşi lucru ar trebui să facă şi Barthimeu – să-și înghită cuvintele, împreună cu flegma cu care le-a dat drumul.

2.

Chestiunea cu sondajele nu e precum dezinformează Barthimeu.

De exemplu, de cîțiva ani, din motive pe care nu le-am elucidat, blogul meu România Evanghelică (criticii mei nu se referă aproape niciodată la celelalte 85 de bloguri ale mele) nu mai este listat în Topurile WordPress de limbă română.

Barthimeu se referă în mod ambiguu la chestiunea cu sondajele. Faptul că eu apar în sondaje în care apar și ALȚII oare de l-ar îndreptăți pe Barthimeu să mă incrimineze DOAR pe mine? Pentru că e un paranoic ignobil?

Mă gîndesc însă că de fapt Barthimeu se referă la… statistici.

Ori eu ofer statistici despre fenomene din mediul confesional evanghelic de mai mulți ani. Faptul că acum s-a trezit Barthimeu să amintească acest lucru nu arată decît ce babalîc e…

Ar putea să asculte, bunăoară, interviul pe care l-am dat acum 6 ani, la ediția a 2-a a Premiiilor Thymos pentru bloguri evanghelice, unde se poate observa lesne interesul meu, declarat, pentru blogurile evanghelicilor. Am făcut liste, statistici, monitorizare, am tras concluzii.

Dar pe guguștiuci nu îi intereseaza REALITATEA! Ei doar au producții paranoice!…

Apropo, toamna trecută, la Conferința Conferința “Puterea de a fi altfel”, cineva a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității de Vest din Timișoara.

Omul este doctor în teologie și doctor în științele informației și comunicării, locuind și desfășurîndu-și activitatea în Franța.

Grup de cercetători cu care lucrează au folosit lista mea de bloguri evanghelice în cercetarea lor, lista de peste 1.000 de bloguri pe care am alcătuit-o în 3 minute și 17 secunde… :)))))

3.

Cică: „Papagalul nostru emigrat cu arme și bagaje de prin părțile Jiului de Sus pe malurile repezitului Criș, e unul notoriu. Prin ce anume?!? Vom vedea mai la vale…”

Rîul Jiul se formează aproape de Petroşani, la confluenţa Jiului de Est cu Jiul de Vest, informaţie pe care Barthimeu o găsea lesne pe Internet.

Eu sînt născut în Petroșani și am locuit acolo pînă la 28 de ani, cînd am venit la Oradea să studiez teologie la Universitatea Emanuel.

Notorietatea mea (de papagal?) se datorează cu totul altor parametri decît cei pe care îi inventeză Barthimeu:

„Dă-i o jucărie papagalului, pune-i de-un conflict și vezi cum exultă. Papagalul se hrănește cu, din și prin conflicte. Meniul lui e un fel de coji de semințe. Sămînța Adevărului s-a dus de mult și complet. Au rămas doar cojile, înjurăturile, spurcăturile gen „Băi pocăiților…” în sus, „Băi pocăiților…” în jos. Ce mai? Un adevărat huța-țuța pe hinta vulgarității.”

A. Notorietatea mea se datorează printr-o muncă imensă pe care am depus-o în ultimii 12 ani pe Internet, în folosul PUBLIC. Pînă și neamicii mei, precum Marius Cruceru (o dată am fost în situația să dau dezmințire că nu am fost prieteni), Marinel Blaj, Vindecătoru și alții au scris cuvinte de apreciere la adresa muncii mele pe care am prestat-o în folos public.

B. Nu este adevărat că m-aș hrăni „cu, din și prin conflicte”.

În schimb, viaţa mea e caracterizată de relaționări multiple și de faptul că mă hrănesc cu, din și prin INFORMAȚIE. Conceptul mai potrivit ar fi cel de CUNOȘTINȚE, care sînt rodul unor conexiuni consistente între informații.

Iată ce scria Marius Cruceru:

“Alin poate fi un partener de discutie excelent. Are curiozitati, intrebari si o neliniste a spiritului continua, o sete de cunoastere nestavilita. Poate improviza pe moment in dialog, ceea ce ajuta la dinamica discutiei.”

Ceea ce scrie Marius Cruceru – care mă cunoaşte într-o măsură semnificativă, spre deosebire de Barthimeu – contrastează EVIDENT cu imaginea papagalului în colivie pe care încearcă s-o vîre despre mine în spațiul publi acest babalîc paranoic.

Babalîc care nu e în stare să furnizeze sondaje / statistici care să îi susținuă afirmațiile. Și care se pare că nu face distincția între polemică și ceartă.

Bunăoară, ar putea să ia seama la faptul că pe blogul România Evanghelică sînt peste 27.000 de postări (conform IDEII pe care am susținut-o anii trecuți, modulul de lucru pe blog nu este articolul, ci postarea, care poate fi o imagine, un link, un citat, o listă etc.). Cît la sută din postările de pe România Evanghelică sînt… polemice? Ia să poftească cine vrea să facă muncă de monitorizare…

Sau: În luna decembrie a făcut recordul de postări pe lună – 1.008.

Cîte dintre aceste postări reflectă spiritul meu polemic?

Iată o informație din luna decembrie 2014:

Facebook România Evanghelică: Albumul Evenimente 2014 (2) – 700 afișe

4 decembrie 2014 – 500 afișe
11 decembrie 2014 – 550 afișe
13 decembrie 2014 – 600 afişe
18 decembrie 2014 – 650 afişe
24 decembrie 2014 – 700 afișe

Așadar, în perioada 4-24 decembrie 2014 am pus 200 de afișe pe contul România Evanghelică, în albumul Evenimente 014 (2).

Cu ce se ocupă Alin Cristea? Cu polemica? :)

Dar oare să fie atît de ramolit acest babalîc barthimean încît să nu știe că Alin Cristea pune zeci / sute de fotografii de la evenimente din lumea evanghelicilor români?

Vezi pagina:

POZE Evenimente 2012 – 2014

Să nu fi remarcat Barthimeu pozele mele cu apus, iarnă, flori etc.?

Să nu știe de multele zeci de cărți, ale editurilor evanghelice, din care am dat cîte 10 citate?

Dacă nu, înseamnă că omul e străin rău de ceea ce apare pe blogul România Evanghelică și nu are nici o legitimitate să prezinte informații despre activitatea mea publică.

E un impostor care, cică, vă zice el cine e papagalul de Alin Cristea!…

De s-ar lega, astfel, doar de mine, n-ar fi așa mare bai și nu știu dacă aș consuma atîta timp pe tîmpeniiile lui.

Dar zice și despre alții, și deja asta mă face să-mi iau în serios „atribuțiunile de serviciu” și să-i demasc tîmpeniile, dezinformările și MINCIUNILE. Cum fac și cu alți evanghelici pîrliți din spațiul public.

C. Cică: „Sămînța Adevărului s-a dus de mult și complet.”

Păi REALITATEA este exact invers. Guguştiucii mint, Alin Cristea îi demască.

D.

Eu nu folosesc expresia „Băi pocăiților…”

Eu folosesc expresia „Bă, pocăiților, …”

Hinta vulgarităţii de care vorbeşte Barthimeu e un uriaş tobogan în cazul LOR, al guguștiucilor.

Pe de altă parte, am arătat cu alte ocazii ce fraieri sînt acești guguștiuci, întrucît atenția lor poate fi distrasă relativ lesne de la alte chestiuni prin referirile la Alin Cristea.

Marius Cruceru doar le-a scris comentatorilor săi nevrozați la un moment dat cam așa: Nu mai insistați. 2-0 pentru Alin Cristea. A funcționat ca un paratrăsnet. În alte direcții ar fi trebuit să meargă atacurile… :)

4.

Babalîcul Barthimeu își arată „anii” și cînd aminteşte de „evanghelicii români de la ’48 încoace”.

Păi în replica din 5 februarie 2015 am indicat faptul că blogul lui Marius Silveșan se ocupă mai ales de evanghelicii români de la ’98 încoace.

Adaug acum acelaşi lucru despre blogul meu!

Barthimeu e, pur şi simplu, ramolit!…

5.

Cică: „Ce să mai zicem cînd tocmai papagalul-exeget, care stropește cu dejecte pe cei care involuntar mai scapă o greșală ortografică, tocmai el, papagalul-critic, mînîncă sau scapă (depinde de caz), consoane, vocale și alte diacritice?!?”

În mai multe rînduri, anii trecuţi am răspuns unor astfel de acuzații mincinoase.

În primul rînd, nu chestiunile de gramatică sînt în discuție.

Ceea ce este de interes de prim rang este prezența evanghelicilor în spațiul public.

Nu e necesar să apară cu papion, nici nu e nevoie neapărat de cravată, dar e inadmisibil să apară cu gulerul murdar al cămășii deschise… generos.

Am mai arătat că eu îmi corectez greșelile, atunci cînd dau de ele sau mi le semnalează unii.

Spre deosebire de ALȚII, care nu fac efortul minim nici de a le corecta, nici de a-mi mulțumi că n-am trecut nepăsător.

Știu sigur că ar trebui să-mi mulțumească de vreme ce UNII o fac. :)

Corectarea greșelilor publice este extgrem de importantă, fie și numai dacă luăm în considerare factorul tehnic – este important să avem cuvinte corecte care să fie găsite ușor de către motoarele de căutare.

6.

Barthimeu nu dă numele meu, nici nu indică link. Său măcar la ce anume postări ale mele se referă.

Păi așa se aface în spațiul public? Nu v-am zis că e babalîc, se mișcă greu, nu știe reguli MINIME de comportament în spațiul public pe Internet…

Postarea îmi este dedicată mie, fără nici o îndoială.

La un moment dat, babalîcul ignobil se referă la o altă persoană în următorii termeni: „…mare papagal-teolog de peste baltă. Ăla traseist. De la baptiști la ateiști; apoi înapoi la baptiști; ca după cîteva decenii, trecînd între timp pe la Străjeriști, să ajungă la penticostali. Aceștia din urmă, ca unii care se ocupă de „Familii pentru Familii”, se unesc cu papagalul nostru ali(e)n(at) socialmente sau alin(iat) ideologic sau alintat, în cosmetizarea celui mai mare pe care l-au avut evanghelicii români de la ’48 încoace.”

Este vorba, evident, de Iosif Ţon. Nici lui nu îi menționează numele. :)

Și-o fi scuipat și-n sîn babalîcul… :))))

Propozițiile învîrtite ale babalîcului par a indica că omul e informat. NU VĂ ÎNȘELAȚI! Barthimeu e un impostor, mincinos, ignobil, bădăran.

În ceea ce privește legătură pe care „deșteptu” de Barthimeu o stabilește între Alin Cristea și Iosif Țon, îl scuip în ochi pe babalîc.

Iosif Țon nu mi-a fost pastor, profesor, mentor sau partener de discuție publică. Dimpotivă, m-a dat afară, împreună cu alții, de pe lista de discuții Masa Rotundă, acum vreo 6-7 ani.

Eu am venit la Oradea în 1995, cînd aveam 28 de ani și personalitatea formată, așa cum am amintit, într-un context public unde erau Andrei Pleșu, H.-R. Patapievici și Sorin Vieru (Școala de vară de la Tescani, 2000), despre influențele mele formative: 2 de ordin comunitar (familia și biserica) și 3 de ordin individual – fratele meu mai mare Emil Cristea (Los Angeles), Beniamin Fărgău (Cluj) și H.-R. Patapievici (București), cu niciunul nu întrețin legături.

Însă, în cercetările mele referitoare la evanghelicii români dinainte de ’89 şi după ’89, am tot dat de Iosif Ţon, despre care am afirmat şi continui să afirm că Iosif Țon a fost și este în continuare cea mai notorie instituție a baptiștilor români!

Am mai afirmat că eu sînt specialist în Cazul Marius Cruceru, dar cum e mult mai important Cazul Iosif Țon, pentru istoria evanghelicilor români pre- și postdecembriști, trebuie să-i acord atenție ÎNAINTEA altora precum Marius Cruceru.

I-aș face poze și i-aș lua interviu și lui Paul Negruț (deși mi-ar veni flegma în cerul gurii), conform modului profesionist în care tratez eu chestiunile legate de fenomene din spaţiul evanghelic românesc.

Iată ce scria despre mine chiar Vindecătoru, pe care nimeni nu-l poate suspecta de simpatie față de mine:

„Analizele le face destul de tăios, rece şi calculat, extrem de concentrat şi cu simţ de răspundere în faţa posterităţii, meticulos şi corect, pînă la virgulă, încît te stafideşti citind stilul lui uscat.” (2010)

Pocăiţilor le plac numai strugurii, nu şi stafidele… :)

Obsesiile guguştiucilor şi modul gogoman de babalîci ramoliți în care își exhibă obsesiile în spațiul public indică faptul că TOCMAI EI trăiesc în… colivii.

Cei mai loviți evanghelici pe Internet, cum am zis și cu alte ocazii, sînt Iosif Țon, Dănuț Mănăstireanu, Alin Cristea.

S-a format și un al doilea front, unde sînt linșate mediatic personaje oarecum mai tinere, precum Cristian Barbosu, Emanuel Conțac, Vladimir Pustan, Teofil Stanciu.

Toți cei menționați se caracterizează prin neînregimentare și freză… rebelă.

Primul s-a declarat baptist carismatic (nimeni nu a arătat de ce ar fi trebuit să se declare… neocarismatic), al doilea a trecut la anglicani, subsemnatul mă tot declar, cînd e nevoie, evanghelic, dar nu sînt cu frizură recognoscibilă, nici cu gura spălată cu produsul de curățenie dentară al pocăiților tîmpiți și aroganți.

Cristian Barbosu s-a dus de la baptiști, după ce abia după al doilea mandat al lui Paul Negruț Gură Mare Păpușar Șef a fost posibil ca Biserica Metanoia să devină… baptistă în acte.

Emanuel Conțac e o figură cu totul exotică printre penticostalii nu de puține ori bătuți în cap. Teofil Stanciu stă pitit după cărți la anticariat și scrie cele mai bune articole din blogosfera evanghelică din ultimii ani, cu un apetit pentru spații culturale confesionale tradiționale cum prea puțin există la pocăiți. Nici freza nu-l ajută să fie rapid identificat drept caporal în vreun regiment baptist sau penticostal…

De Vladimir Pustan ce să mai zicem? Ne-a dat tuturor peste nas!… Cruce-și făcu, dar se pare că nu de atîtea ori de cîte trebuia, de căzu în păcate omenești, cine știe de-o fi adevărat…

Penticostalii românii, cred că nici ei n-o știu, nu mai păcătuiesc, conform articolului 8c din Mărturisirea lor de credință (nu-i așa că o citește fiecare înainte de botez? și apoi reiau lectura, în pauzele de la fanfară): „Cei care sunt născuți din Dumnezeu nu păcătuiesc (1 Ioan 3:9; 5:18), iar cei ce păcătuiesc nu sunt născuți din nou. (1 Ioan 3:6-10)”

Există vreun mod mai tîmpit de a folosit Biblia decît a cita ASTFEL?

Spiritul guguștiucilor, care nu este dedicat Adevărului, ci bîrfei, cu numeroase tîmpenii, dezinformări și MINCIUNI, nu este liber. Am mai tăiat eu din zăbrele, dar guguștiucii tot guguștiuci rămîn…

Închei cu aceleași slove ale babalîcului, dar cu un alt spirit:

Despre guguștiuci și cîrdul lor, pe altădată!

Un răspuns to “Atenţie la dezinformările de pe blogul lui Barthimeu – 24 februarie 2015”

  1. Alin Cristea Says:

    A republicat asta pe RoEvanghelica.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: