Ioan Bunaciu: „Nicăieri în țară credincioșii baptiști n-au suferit atîtea prigoane ca în Dobrogea. În perioada 1923-1936, au suferit de pe urma credinței lor mulți credincioși baptiști. […] În aceste condiţii şi împrejurări vitrege a trebuit să se răspîndească credinţa baptistă în Dobrogea şi deşi ea n-a făcut paşi gigantici ca în Transilvania, totuşi mărturia baptistă este prezentă în Dobrogea.” (Istoria răspîndirii credinței baptiste în România, 1981, p. 46-47)
Ioan Bunaciu: „În perioada interbelică personajul cel mai important în lucrarea Domnului din județul Constanța a fost Baban Dumitru, care făcea parte din primii 9 seminariști ai seminarului teologic baptist din România. În anul 1922 a înființat biserica baptistă din Constanța, iar în anul 1930 a zidit clădirea bisericii în așa dimensiuni încât ea corespunde și astăzi.” (Istoria răspândirii credinței baptiste, 1997, p. 219)
Alexa Popovici: „Biserica din Grădina. Aici a luat ființă în anul 1933 o biserică baptistă, prin venirea în comună a 11 familii de credincioși baptiști. […] În vara anului 1933, aceştia au construit o baracă din scânduri în curtea lui Petre Lugoja, pentru a servi drept casă de rugăciune. Toamna, biserica s-a mutat într-o cameră a lui Amos Trif. Pe urmă, în 1934, biserica s-a mutat în casa familiei Moza. Biserica a fost păstorită de Simion Gavriș până în 1935, iar când acesta și Victor Teodosiu s-au reîntors împreună în Transilvania, iar ca păstor al bisericii a rămas Gligor Cristea. An de an, biserica a avut botezuri, până la închiderea din decembrie 1942 sub regimul antonescian.” (Istoria baptiștilor din România 1856-1989, 2007, p. 457)
Gligor Cristea (1897-1988)
Paul Ban: „În 1986, după plecarea în S.U.A. a lui Dăduică Ioan, pastorul Bisericii nr. 1 din Constanţa şi cercul pastoral aferent acesteia, Doru Hnatiuc a rămas singurul pastor baptist din Dobrogea. După un an, acesta s-a transferat ca pastor la Biserica nr. 1, iar în locul lui a venit la Biserica din km 4 și respectiv la cercul pastoral al acesteia Boingeanu Corneliu, absolvent al Seminarului Teologic din București.” (Istoria Bisericilor Baptiste din România – coordonator: Ioan Bunaciu, 2006, p. 268)
Doru Hnatiuc – Oradea, 19 octombrie 2013
Marian Ghiță: „În 1940, când toți nemții din Dobrogea au fost repatriați în Germania, iar proprietățile lor naționalizate, locașul de închinare al bisericii germane a devenit proprietate a Statutului Român, fiind transformat mai întâi în cămin cultural și mai apoi în magazin alimentar. Pe atunci nu existau credincioși baptiști români în orașul Mangalia.
După anul 1964, aceștia au început să apară, dar, din cauza politicii de îngrădire a activităților religioase profesate de către regimul comunist, Uniunea Baptistă nu a reușit să obțină autorizația de funcționare a bisericii baptiste de limbă română din Mangalia nici măcar pe post de filială. Comunitatea de București a eliberat însă frățietății o autorizație de funcționare pe baza căreia întâlnirile lor erau tolerate de autoritățile locale. Pentru mulți ani, biserica a fost slujită de Ghiță Marian, pe atunci diacon ordinat al bisericii nr. 1 din Constanța. Odată cu revoluția din decembrie 1989, biserica baptistă din Mangalia a primit dreptul de a se organiza ca atare, în mod oficial. S-au făcut demersuri de redobândire a drepturilor de proprietate asupra fostului imobil al Bisericii Baptiste de limbă germană din Mangalia, Biserica Baptistă română câștigând dreptul de proprietate asupra acestui imobil. Din cauza faptului că imobilul era închiriat unui cetățean turc, care îl folosea pe post de magazin, a fost nevoie de o nouă acționare în justiție, pentru evaluarea chiriașului. Și acest proces a fost câștigat, biserica intrând în posesia imobilului în anul 1999.
Foto: http://bisericacrestinabaptistaemanuelmangalia.wordpress.com
În anul 1994 a venit aici, ca misionar, Dăduică Ioan, care era susținut de către Convenția Baptistă de Sud din S.U.A. Dăduică Ioan fusese înainte de revoluție pastorul Bisericii nr. 1 din Constanța. Prin venirea acestuia la Mangalia, lucrarea bisericii a luat amploare, au fost oficiate câteva botezuri în baia publică din Mangalia, iar biserica a crescut la 59 de membri, incluzând și pe cei din punctele misionare ale bisericii.” (Istoria Bisericilor Baptiste din România – coordonator: Ioan Bunaciu, 2006, p. 270)
Ioan Dăduică împreună cu soţia – Constanţa, iulie 2012
Romania Evanghelica 
Lasă un răspuns