Constantin Adorian (1)

Constantin Adorian: un lider baptist român vizionar – Daniel Marius Mariș, Teodor-Ioan Colda, Carmel Print, Arad, 2015, 192 p.

Constantin Adorian

Pastorul fondator al primei biserici baptiste române din București, Biserica Baptistă “Golgota” (1912-1954)

Primul președinte al Uniunii Baptiste (1920-1925)

Primul director al Seminarului mutat la București (1921-1925)

Vicepreședintele Uniunii (1925-1927)

Președintele Cercului Baptist România Veche (1928-1931)

Președintele Uniunii Noi (1932-1933)

Vicepreședintele Uniunii (1937-1945, 1948-1954)

Directorul Seminarului (1940-1942)

Delegatul Bisericii Baptiste Germane din București la Congresul Baptist European (Berlin, 1908)

Delegatul Uniunii la congresele Alianței Mondiale Baptiste (Londra, 1920; Stockholm, 1923; Berlin, 1934)

Reprezentantul Uniunii la funeraliile Reginei Maria (1938)

“Deşi, ca baptişti, ne-am aştepta ca pastorul Adorian să fie mult mai bine cunoscut în mediul evanghelic românesc, realizăm că nu i s-a acordat suficientă atenție în puținele lucrări care tratează istoria baptiștilor din România (5). Relativ puțini credincioși baptiști știu că el a jucat un rol deosebit de important în răspândirea credinței baptiste în Vechiul regat (6), în formarea Uniunii Baptiste din România după Marea Unire de la 1 decembrie 1918, în organizarea Seminarului Teologic Baptist în anul 1921 la Buteni și mutarea lui la București în același an, iar apoi în construirea campusului din Strada Berzei Nr. 29, devenind în urma multiplelor sale eforturi “o figură remarcabilă pentru baptiştii din România în prima jumătate a secolului 20” (7) Însă și mai puțini cunosc contribuția lui în lupta pentru libertatea religioasă a baptiștilor din România în anii ’20, într-o perioadă de grele persecuții din partea autorităților de stat, cât și din partea oficialilor bisericii majoritare. Totuși, el este apreciat inclusiv de istoricii baptiști străini (8) și considerat “cel mai celebru convertit român” (9), “unul dintre cei mai capabili lideri baptiști români” (10) și “o figură pivotală în dezvoltarea vieții baptiste românești” (11).” (p. 29)

(5) De exemplu, în cuprinsul articolului “Baptist” într-o lucrare realizată de Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, sub patronajul Academiei Române, coordonată de Octavian ROSKE, România 1945-1989. Enciclopedia Regimului Comunist – Represiunea, Vol. I, A-E (București: Institutul Național pentru Stuiul Totalitarismului, 2011), 159-61, singura personalitate capătă atenție deosebită este Iosif Țon, deși Constantin Adorian era încă o personalitate influentă în viața baptistă din România la momentul tranziției de la monarhie la republică în perioada 1947…1953 (de la abdicarea forțată a Majestății Sale Regelui Mihai până la moartea lui Stalin.

(6) “Slujirile față de populațiile etnice românești își au rădăcinile la începutul secolului al douăzecilea cu eforturile lui… Adorian.” Robert E. JOHNSON, A Global Introduction to Baptist Churches (Cambridge: Cambridge Universty Press, 2010), 316.

(7) Neculai IONESCU-GHINEA & Luicia STOICA, Enciclopedia lăcașurilor de cult din București, (București: Universalia, 2005), II:171.

(8) De exemplu Bill J. LEONARD, Baptist Ways. A History (Valley Forge, Penn.: Judson Press, 2003), 321.

(9) Keit Eugene EITEL, Mission in Contexts of Violence (Pasadena, California: William Carey Library, 2008), 2:317.

(10) H. Leon MCBETH, The Baptist Heritage. Four Centuries of Baptist Witness (Nashville, TN: Broadman Press, 1987), 490.

(11) C. Douglas WEAVER, In Search of the New Testament Church: The Baptist Story (Malcon: Mercer University Press, 2008), 234.