Traian Ungureanu: Până în pragul secolului al XIX-lea, lumea europeană era cunoscută sub numele de creștinătate

„Ceea ce numim Europa nu e deloc o noutate. Până în pragul se­co­lului al XIX-lea, europenii se știau și se deosebeau de restul lumii prin credință și prin valorile generate de cre­din­ță. Lumea europeană era cunoscută sub numele de creștinătate. Astăzi, acest generic e ignorat, iritant sau inutilizabil. Creștinătatea nu mai spune ceva pe în­țe­lesul tuturor europenilor. Această dis­pa­riție a slăbit şi a mutat simțământul de uni­tate al europenilor în alt plan – dacă nu imaterial, atunci legalist şi greu ac­ce­sibil trăitorului de rând, fie el individ sau popor. Există, însă, o altă realitate care ne scapă în mult mai mare măsură și care ex­plică în termeni brutali înstrăinarea re­la­tivă a celor două jumătăți europene. E vor­ba de istorie. Nu de istorie alandala şi de co­rolarul ei „aşa a fost să fie!“, ci de is­toria separată a Vestului și a Estului.”

„Est-europenii nu sunt în­că acasă în Europa Unită. Mai mult, Vestul e dispus, în continuare, să trateze problemele Estului raportându-se la Rusia și acceptând pretențiile Rusiei. Estul e în continuare conceput ca o con­se­cință, și nu ca o realitate autonomă. In­ter­venția Ves­tului nu va schimba situația struc­tural, atâta vreme cât se va limita la fonduri eu­ro­pene și programe de reformă. Și unele, și altele au ajutat enorm, dar Eu­ro­pa nu se va reîntregi și nu va deveni o realitate co­erentă decât după ce Vestul și Es­tul vor reunifica istoria Europei. Mai în­tâi, acor­dând statutul strategic necesar Eu­ropei de Est. Europa cu două viteze tre­bu­ie să lase locul Europei cu o singură istorie.”

http://www.revista22.ro/o-istorie-unita-sau-doua-viteze-58369.html