Excludere Alin Cristea 2006 și PRECIZĂRI 2007

Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Oradea
Nr. 14 din 16.01.2006

Către
Comitetul Bisericii Baptiste Providenţa Oradea

Iubiţi fraţi,

Analizând modul în care s-a desfăşurat adunarea generală a Bisericii Providenţa Oradea din data de 15 ian. 2006, in urma informărilor primite de la cei doi delegaţi ai comitetului Comunităţii prezenţi la adunarea generală şi din partea Comisiei pastorale şi de disciplină care l-a audiat pe fratele Cristea Alin în data de 11 ian. 2006, Comitetul Comunităţii, în conformitate cu art. 39 lit. f) din Statut, ce prevede ca atribut al Comunităţii de a rezolva problemele de litigiu şi disciplină bisericească în situaţii de criză, hotărăşte:

1) datorită gravelor tulburări şi repetate a Bisericii şi a Adunării generale a Bisericii din data de 15 ianuarie, prin vociferări interminabile şi sfidarea oricărei autorităţi eclesiale, fratele Alin Cristea nu se mai califică pentru calitatea de membru al Bisericii. Rugăm comitetul Bisericii Providenţa să-şi însuşească propunerea Comunităţii şi s-o pună în aplicare imediat:

2) în conformitate cu art. 39 lit. b) ce prevede ca atribut al Comunităţii de a supraveghea respectarea de către biserici a învăţăturii cuprinse în Mărturisirea de credinţă, cerem pastorului girant al bisericii să alcătuiască o comisie de verificare doctrinară a membrilor implicaţi în acţiunile de răsturnare a oricărei autorităţi bisericeşti, fără să aibă motive întemeiate. Cei ce refuză sau manifestă o atitudine sfidătoare să fie disciplinaţi cu retragerea calităţii membrale pînă la pocăinţă şi îndreptare;

3) membrii disciplinaţi la Biserica Providenţa în timpul acestei crize nu vor putea fi primiţi ca membri în nici o biserică baptistă din Comunitate, fără acordul comisiei pastorale şi de disciplină a Comunităţii;

4) atenţionarea slujitorilor si membrilor altor biserici, potenţiali factori destabilizatori ai situaţiei de la Providenţa, să nu se implice în nici un fel în această biserică, fără solicitarea expresă şi speifică a conducerii bisericii.

Ne rugăm Domnului mă vă întărească pe timpul slujirii dvs. spre gloria Lui şi spre sfinţirea Bisericii Lui.

Preşedinte,
Pastor Florin Negruţ

vicepreşedinte cu disciplina,
pastor Teodor Vereş

Secretar,
pastor Ioan Popovici

 

Ciheiului 40 Oradea, 41600 BH
PROVIDENŢA
Biserica Creştină Baptistă din Oradea

Nr. Inreg. 126 / 20.02.2006

Către
Alin Cristea

La solicitarea dvs. vi se comunică şi în scris faptul că în şedinţa comitetului Bisericii Creştine Baptiste Providenţa Oradea, din data de 17.01.2006, s-a hotărît ridicarea calităţii dvs. de membru al acestei biserici. Va reamintim că aţi fost invitat la şedinţa respectivă, dar aţi refuzat să participaţi. Decizia v-a fost comunicată ulterior de păstorul girant al Bisericii, urmând să fie anunţată public în prima adunare generală.

În luarea acestei măsuri disciplinare, Comitetul Bisericii a avut în vedere tulburările repetate pe care le-aţi produs în Biserica Providenţa prin: vociferări în timpul serviciilor de închinare ale Bisericii, denigrarea în bloc a membrilor comitetului, împrăştierea de manifeste în spaţiul Bisericii şi afişarea unui convocator de adunare generală, în dispreţ faţă de Scriptură şi Statut. Scriptura ne cere în Romani 15:17 “să ne ferim de cei ce fac dezbinări” şi să ne “depărtăm de ei”, iar în 1 Cor. 5:11 ne cere să n-avem “nici un fel de legături cu vreunul care măcar că îşi zice frate, totuşi este… defăimător…”. Ne pare rău să constatăm că aţi devenit “un batjocoritor expert, în stare să-i puneţi pe toţi la punct, cu doze potrivite de dispreţ, care este un element esenţial al batjocurii” (D. Willard, Înnoirea inimii).

Conducerea Comunităţii ne-a comunicat printr-o adresă că nu vă mai calificaţi pentru a fi membru în Biserica Providenţa, în urma audierii dvs. din data de 11.01.2006 la comisia de disciplină a Comunităţii şi datorită tulburărilor grave pe care le-aţi produs în Adunarea generală a Bisericii Providenţa din data de 15.01.2006, prin sfidarea oricărei autorităţi eclesiale, în prezenţa a doi reprezentanţi ai Comunităţii.

În conformitate cu art. 23 din Statut ce prevede atribuţiile comitetului bisericii şi cu art. 39 lit. f) ce prevede atribuţiile comunităţii de a rezolva probleme de litigiu şi disciplină bisericească în situaţii de criză, comitetul Bisericii Providenţa a hotărît să pună în aplicare şi solicitarea Comunităţii. Din adresa Comunităţii rezultă că reprimirea dvs. ca membru în Biserica Providenţa sau în orice altă biserică baptistă de pe raza Comunităţii se poate face numai în urma audierii dvs. la comisia pastorală şi de disciplină a Comunităţii.

Prezenta decizie poate fi contestată la comisia de disciplină a Consiliului Uniunii Baptiste, în conformitate cu art. 72 lit. p) din Statut.

Ne rugăm să aveţi parte de harul pocăinţei.

Pastor,
Gheorghe Pădure

Secretar,
Daniel Vlădescu

 

SCURTE precizări – Alin Cristea, 13 ianuarie 2007

1. Menţionarea faptului că aş fi fost audiat de vreo comisie este o MINCIUNĂ.

Îi învinovăţesc de această minciună pe pastorii Florin Negruţ, Teodor Vereş, Ioan Popovici – cei care au semnat scrisoarea din partea Comunităţii către Comitetul Bisericii Providenţa – şi pe pastorul Gheorghe Pădure, care a semnat a doua scrisoare. Toti patru au participat la întîlnirea din 11 ianuarie (aşadar, înainte de Adunarea Generală).

Această întîlnire mi-a fost solicitată de către Gheorghe Pădure la telefon (într-un mod absolut dezagreabil) fără să mi se comunice că mă voi întîlni cu vreo comisie. Întîlnirea respectivă a fost solicitată pentru a fi verificaţi de către Comunitate (?!?) candidaţii pentru Comitetul Bisericii Providenţa. Eu nefiind în localitate în ziua stabilită, mi s-a cerut o întîlnire separată. Aşadar, singura dată cînd am avut o întîlnire cu reprezentanţi ai Comunităţii baptiste din Oradea nu avea de a face cu vreo evaluare disciplinară a mea.

Mi s-a spus că au pregătite 13 întrebări, pe care le vor pune tuturor candidaţilor pentru Comitetul Bisericii Providenţa. Aşadar, nu a fost vorba de vreo evaluare specială a mea, cum reseie din documente.

Deoarece nu am răspuns în nici un fel la prima întrebare, care nu avea de a face cu persoana mea sau cu Biserica Providenţa, ci cu comisa (?!?), nu mi s-a mai pus nici o întrebare din cele 13.

Am cerut insistent să mi se pună întrebări, din Biblie, din Mărturisirea de credinţă, din Statut, din viaţa de familie etc. De asemenea, am cerut să se consemneze în procesul verbal că Alin Cristea a cerut să i se pună întrebări, dar nu i s-au pus.

Multe lucruri ar fi de amintit aici despre cum a decurs întîlnirea de circa 40 minute (?!?), dar mă limitez la a menţiona doar două chestiuni:

Una dintre “întrebările” care mi-au fost puse în băşcălie a fost dacă am fost la Bucureşti cu Miron Cozma la mineriadă (?!?). Întrebarea bizară pusă de Teodor Vereş a apărut probabil din faptul că unul dintre puţinele lucruri pe care le ştia despre mine e că oraşul meu natal e Petroşani. Am reacţionat hotărît, spunîndu-i că nu îi permit să îmi vorbească în felul acesta. A trebuit şi în (cel puţin) alt moment să îi cer acest lucru.

A doua chestiune care trebuie menţionată este că deşi la începutul întîlnirii mi s-a comunicat, cu morgă, de către Florin Negruţ, preşedintele Comunităţii, că se porneşte discuţia cu mine fără prejudecăţi, nu a trecut mult timp pînă ce mi s-a spus ceea ce îi măcina de fapt (în mod evident): ce am scris eu acum 4 ani despre manipulările alegerilor de la Comunitatea din Oradea (în urma cărora ei au fost aleşi).

2. În ceea ce priveşte hotărîrea de a mi se ridica statul de membru baptist, aceasta mi s-a comunicat PRIN POŞTĂ, fără să fi avut vreo discuţie cu Comitetul Bisericii şi fără a se anunţa biserica. Nu ştiu ca pînă în ziua de astăzi să se fi citit bisericii actul oficial care are… antetul Bisericii (?!?).

Nu am solicitat să mi se comunice în scris, e o întorsătură din condei…

3. Nu doar MODUL în care a mi s-a comunicat decizia a fost ABUZIV, ci şi MĂSURA în sine a fost abuzivă. Statul prevede excluderea ca fiind a treia formă de disciplină bisericească.

Desigur, este evident că nu este vorba de nici una dintre cele trei situaţii prevăzute de Statut pentru disciplinare:

Art. 9

Biserica are dreptul de a exercita disciplina asupra membrilor care s-au abătut de la învăţătura Cuvântului lui Dumnezeu prin atitudine, învăţătură sau faptele vieţii.

Disciplina constă în:

a) mustrare;
b) interzicerea temporară a exercitării drepturilor ce decurg din calitatea de membru şi
c) excludere din biserică.

Biserica poate exclude membrii care se fac vinovaţi de:

– cădere in păcat;
– abateri de la Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist;
– nefrecventarea serviciilor divine ca urmare a lipsei de interes.

4. Atunci, de fapt, despre ce este vorba?

(A se ţine cont şi de faptul că în octombrie am fost numit de către Comitetul bisericii responsabil cu studiul biblic cu biserica, dar după o lună am renunţat pentru a mă desolidariza de modul incompetent şi arogant în care Comitetul trata biserica, care trecea printr-o perioadă grea, după ce a rămas fără 2 păstori şi 2 prezbiteri.)

Documentul din partea Comunităţii face referire la: “grave tulburări şi repetate a Bisericii şi a Adunării generale a Bisericii din data de 15 ianuarie, prin vociferări interminabile şi sfidarea oricărei autorităţi eclesiale”.

Documentul generat de hotărîrea Comitetului bisericii completează:

“vociferări în timpul serviciilor de închinare ale Bisericii, denigrarea în bloc a membrilor comitetului, împrăştierea de manifeste în spaţiul Bisericii şi afişarea unui convocator de adunare generală, în dispreţ faţă de Scriptură şi Statut.

FIAT LUX!

A. “Tulburări grave” a(le) Adunării Generale

– Am cerut ca înainte de votarea ordinii de zi să se numere participanţi şi să fie declarată statutară Adunarea Generală. Da, pastorul girant Gheorghe Pădure a început astfel şedinţa, cu incompetenţă. Bineînţeles că a trebuit să se facă aşa cum am cerut, pentru că aşa era… normal (şi statutar). De reţinut faptul că Florin Negruţ, preşedintele Comunităţii, prezent ca şi observator la solicitarea Comitetului bisericii, nu a schiţat nici un gest la această nerespectare a Statului.

– Am întrebat de ce ordinea de zi nu conţine numărul de puncte anunţat cu două săptămîni înainte la afişierul bisericii.

– Am întrebat de ce a fost pus pe ordinea de zi chestiunea bugetului, dacă atunci cînd s-a ajuns la punctul respectiv, ni s-a cerut scuze că nu s-a reuşit să se lămurească chestiunea pînă la acea dată.

– Dar mai ales am repetat insistent (după ce pastorul Gheorghe Pădure, nefăcînd faţă vociferărilor mele, i-a cedat conducerea Adunării preşedintelui Florin Negruţ): LASAŢI BISERICA SĂ-ŞI ALEAGĂ COMITETUL! LASAŢI BISERICA SĂ PROPUNĂ CANDIDAŢI ŞI SĂ VOTEZE CONDUCEREA BISERICII!

Adunarea Generală a fost declarată încheiată de observatorul Florin Negruţ fără a permite bisericii să propună candidaţi pentru Comitet şi să-şi aleagă conducerea bisericii. Cum e… normal.

Aşadar, “vociferările” mele nu au avut de a face, în primul rînd, decît cu… respectarea normalităţii.

“Tulburări grave” a Adunării generale au fost făcute de fapt de către Gheorghe Pădure şi Florin Negruţ, prin nerespectarea unor condiţii minime în care are loc orice Adunare Generală.

FOARTE IMPORTANT:

Pastorul girant Gheorghe Pădure nu a fost votat NICIODATĂ de către biserică, dimpotrivă, atunci cînd s-a făcut votul la Adunarea Generală, nu a abţinut votul necesar. Moment în care Florin Negruţ a spus: “Nu-I nimic, să trecem la următorul punct al ordinii de zi.

B. “vociferări în timpul serviciilor de închinare ale Bisericii”

Probabil că se face referire la următorul episod:

La propunerea mea, Comiterul bisericii a hotărît să-l invite pe pastorul Lucian Ciupe la patru seri de tineret în luna noiembrie. Eu am participat la aceste seri din partea bisericii şi asigurînd acompanierea cîntărilor la pian.

După prima seara de tineret (vineri), duminica dimineaţa am asistat la o situaţie absolut incredibilă: secretarul bisericii anunţă în public că a înţeles că a fost “o seară reuşită”. Eu eram la orgă, în faţă, şi am ridicat mina în semn de protest şi am spus tare: “Nu!” Avînd în vedere momentul creat, m-am ridicat în picioare şi foarte scurt am spus:

“Eu am participat la seara respectivă din partea bisericii. Nu pot să spun că a fost o seară reuşită atîta timp cît a participat un singur tînăr din biserică!”

Aşadar, “vociferile” mele au avut de a face cu “spunerea adevărului”, cu “subminarea exagerărilor” (ca să nu spun “minciuni”.

(Precizez că au mai participat la acea seară încă vreo 5 tineri din afara bisericii. De asemenea, precizez că atunci cînd l-am întrebat pe secretar, cu o dumincă înainte, dimineaţa: “De ce nu aţi anunţat seara de tineret?” – mai ales avînd în vedere faptul că pînă atunci nu existase un program regulat de întîlniri cu tineretul – răspunsul a fost absolut descumpănitor: “Păi facem şi noi ce putem.” Duminică seara “au putut” să anunţe prima întîlnire de tineret, la care, cum am menţionat, participarea tinerilor a fost… superbă, dar a lipsit aproape cu desăvîrşire.)

C. “denigrarea în bloc a membrilor comitetului”

Nefericită exprimare, dar… exprimă realitatea în ceea ce priveşte compromisurile pe care le-au făcut membrii comitetului “în bloc”. Astfel, în loc ca măcar unul să aibă demnitate şi să-i influenţeze benefic pe ceilalţi, presiunea “blocului” a dat naştere unei situaţii de nesuportat pentru biserică, care pînă la urmă a schimbat comitetul. ÎN BLOC.

La următorul punct voi arăta că eu m-am referit nominal DOAR la cîţiva membri din comitet în evaluarea mea.

Dar, în acelaşi timp, am apreciat că membrii Comitetului ajunseseră într-un fel de “cumetrie” indecentă care trebuia spartă. Aceasta a fost aşa-zisa “denigrare în bloc”.

În cele din urmă, din cîte am auzit, unul dintre ei a făcut mărturisiri ample unei persoane de încredere.

D. “împrăştierea de manifeste în spaţiul Bisericii”

În toamna anului 2005, am dat cîtorva familii din biserică un document de cîteva pagini cu titlul: “Scrisoare către Biserica PROVIDENŢA” care începea astfel:

“Din mai multe motive (printre care şi faptul că mi se atribuie idei sau acţiuni care nu îmi aparţin), m-am decis să mă adresez în scris comunităţii din care fac parte ca membru fondator. Îmi voi exprima opiniile referitor la anumite evenimente şi persoane implicate în aceste evenimente. Voi folosi următoarele referinţe:

Evenimente din vară: decesul şi comemorarea Miei Bartoş
Evenimente din toamnă: măsurile de excludere luate de comitet faţă de păcătoşi
Evenimente din iarnă: retragerea definitivă a păstorului şi criza comitetului”

În acest document, pe care secretarul a refuzat să-l înregistreze în corespondenţa bisericii, m-am referit la evenimentele menţionate şi la următoarele persoane aflate în legătură directă cu evenimentele:

Emil Bartoş – “[…] Îi reproşez lui Emil Bartoş şi faptul că a ascuns bisericii ‘incompatibilitatea cu comitetul’, deşi, dintr-o perspectivă pastorală, intuiesc că a vrut să nu transmită bisericii tensiunile din cadrul comitetului. […]”

Dan Vlădescu – Principalul reproş pe care i-l aduc este incompetenţa ca secretar, ca purtător de cuvînt al comitetului (sau al bisericii) şi ca administrator al site-ului bisericii. […]”

(Acum pot să adaug şi marele reproş că ştampilele bisericii şi autorizaţia de funcţionare au fost predate Comunităţii de Oradea, ceea ce i-a permis acesteia să menţină o stare de şantaj asupra bisericii noastre.)

Petrică Mihenţ – “Sînt indignat că nu predică Evanghelia, ci spune poveşti. Sînt indignat încă din Vinerea Mare, am scris şi un articol, cu acea ocazie, în revista electronică Adoramus: ‘Scandalul Paştelui sau Despre depresia festivalieră’.”

Cornel Condria – “A constituit omul prin care Dumnezeu a adus la lumină adevărul despre noi. Nu numai despre I.T. sau despre M.B., ci adevărul despre noi toţi. Dumnezeu nu a folosit pe nici unul din comitet. Ba dimpotrivă, chiar pe cineva din afara bisericii, dar care este un binecunoscut prieten al bisericii noastre, Aurel Burtic. […]”

Aurel Burtic – “Încă din timpul verii (…) am afirmat într-un cadru restrîns, dar totuşi public [precizez acum: cînd încă aveam un pastor]: ‘Nouă ne lipsesc doar două persoane – cineva ca Lucian Ciupe şi cineva ca Aurel Burtic. Mi-ar plăcea ca aceşti prieteni ai bisericii noastre să devină şi membri în comunitatea noastră locală, chiar în poziţii de lideri, pentru că avem nevoie de ei (sau de oameni ca ei – pentru o scurtă perioadă am crezut că Vasile Ţiplea ar putea fi un ‘Burtic al nostru’.)”

Lucian Ciupe – “Voi anexa profilul lui Lucian Ciupe pe care l-am întocmit la cererea comitetului.”

Aşadar, toate cele de mai sus arată că nu am tratat chestiunile “în bloc”, ci şi separat.

E. “afişarea unui convocator de adunare generală, în dispreţ faţă de Scriptură şi Statut.”

În toamna anului 2005 am organizat un grup de iniţiativă format din 6 tineri de cca 30 de ani (dintre care 3 absolvenţi ai Institutului Biblic Emanuel) şi am adunat semnăturile a cel puţin o treime din membrii bisericii pentru convocarea unei Adunari Generale la începutul lunii decembrie, avînd ca unic punct pe ordinea de zi alegerea unui nou comitet.

(Precizez că înainte de această listă s-a făcut o altă listă, întocmită spontan de alţii, care au reţinut ce a spus Vasile Ţiplea, membru în Comitetul corupt: Dacă vreţi să schimbaţi ceva, adunaţi o treime din semnături, conform Statutului… Desigur, el nici nu se gîndea că aici o să se şi ajungă. Lista respectivă nu avea precizat obiectivul în mod adecvat, dar a fost o etapă necesară în coagularea unei mişcări.)

Am predat scrisoarea şi lista de semnături secretarului, care însă nu a înregistrat şi nu a anunţat biserica. După ce ni s-a refuzat o întîlnire cu Comitetul, decizia noastră a fost să afişăm convocatorul. Car, bineînţeles, a fost rupt de Vasile Ţiplea (şi băiatul), dar noi aveam pregătite… 200 de copii.

În situaţia respectivă Comunitatea din Oradea a impus bisericii un pastor girant şi nu s-a ţinut cont de dorinţa exprimată în scris a unei treimi din biserică.

Aşadar, nu doar eu am afişat convocatorul, ci toţi cei 6 care am format comitetul de iniţiativă.

Se poate verifica că acest comitet de iniţiativă a acţionat DOAR conform Statului şi MAI ALES în conformitate cu Scriptura.

Dimpotrivă, cum am arătat mai sus, de “dispreţ faţă de Scriptură şi Statut” se face vinovată Comunitatea din Oradea, mai ales prin preşedintele ei, Florin Negruţ. De asemenea, alături de Comitetul corupt a acţionat în acelaşi fel aşa-zisul pastor girant Gheorghe Pădure.

F. “sfidarea oricărei autorităţi eclesiale”

– După cum am menţionat, Comitetul m-a solicitat să fiu responsabil cu studiul biblic cu biserica.

– Cererea “scrisă şi motivată”, conform Statutului, împreună cu lista a cel puţin o treime din membrii bisericii, pentru convocarea Adunării Generale, a fost înmînată secretarului bisericii.

– Avînd în vedere că nu aveam păstor (şi, deci, nici un delegat al său) care să convoace Adunarea Generală, a treia situaţie prevăzută de Statut se referă la autoritatea eclesială a “o treime din numărul total al membrilor bisericii”, pe care este evident că mai ale eu am respectat-o.

– Atunci cînd noul comitet a solicitat să discute cu mine, deşi şi-au declarat disponibilitatea să vină acasă la mine, am considerat că tehnic e mai convenabil să mă duc la întîlnire în biroul comitetului, la biserică.

– Bineînţeles, la Adunarea Generală am vorbit la microfon, pentru că mi s-a acordat cuvîntul de către Florin Negruţ, cel care conducea întîlnirea în acel moment.

Am menţionat cîteva aspecte care arată faptul că nu se poate vorbi de “sfidarea oricărei autorităţi eclesiale”. (Adică se poate vorbi, dar nu are legătură cu realitatea.)

G. Menţionarea textului din Romani 15:17 ca suport biblic pentru ridicarea statutului meu de membru baptist este da naştere la o situaţie hilară.

Iată textul:

“Eu dar mă pot lăuda în Isus Hristos, în slujirea lui Dumnezeu.”

(Textul la care se face referinţă, dar e menţionat greşit, e cel din Romani 16:17)

H. Observaţiile cele mai importante care se pot face în legătură cu documentele prezentate este nu numai că s-a acţionat în mod abuziv, dar şi că Comunitatea din Oradea încearcă cu orice preţ să preîntîmpine coagularea unor mişcări care să arate că aceşti lideri baptişti nu cunosc Statutul, sau, dacă îl cunosc, iau decizii arbitrare.

Iată un exemplu, menţionat pe lista de discuţii Divanul creştin în 15 iulie – Estivale (1):

“Cu alte ocazii am amintit despre faptul că unii lideri baptişti flutură Statutul fără să îl cunoască şi să îl aplice, despre manipulatorul Florin Negruţ, preşedintele Comunităţii Baptiste cu sediul în Oradea etc.

Iată că a venit vremea ca însăşi Uniunea Baptistă să confirme.

În scrisoare, cu Nr. de înregistrare 461, Bucureşti, 05 iulie 2006, adresată Bisericii Baptiste Providenţa din Oradea, se precizează:

‘În data de 1 iunie 2006, Comitetul Executiv al Comunităţii Baptiste de Bihor şi Satu Mare, prin vocea preşedintelui, şi-a asumat interpretarea greşită a art. 22 din Statut.’

Departamentul de Slujire Pastorală

Vice-preşedinte pastor Dobrin Gheorghe

Cînd am văzut cine semnează, nu am putut zice decît: Rîde ciob de oală spartă.”

I. Probabil aceste SCURTE precizări pe care le-am făcut în legătură cu practicile ABUZIVE, care arată că nu au fost sistate o dată cu căderea comunismului, vor induce şi oboseală prin parcurgerea informaţiilor şi a comentariilor.

Însă suspiciunea faţă de încercarea de excludere prezentată rezidă şi numai în observarea cronologiei:

15 ianuarie – (Prima) Adunare Generală
16 ianuarie – Propunerea Comunitaţii de excludere a lui Alin Cristea
17 ianuarie – Decizia Comitetului bisericii
20 februarie (?!?) – Înregistrarea deciziei
Martie (la jumătatea lunii) – trimiterea deciziei PRIN POŞTĂ

J. Mai cer doar atenţie la expresiile care sînt folosite în documente, care aduc aminte de alte asemenea decizii, precum cele din 1978.

Astfel, în documentul Uniunii nr. 950/1978, cu ocazia excluderii din Cultul Baptist al lui Aurel Popescu, Pavel Nicolescu şi a altora, se precizează:

“Făcîndu-vă cunoscute aceste hotărîri ale Comitetului Uniunii noastre, vă îndemnăm ÎN MOD STĂRUITOR să luaţi toate măsurile necesare, ca pe viitor aceste persoane să fie tratate ca atare şi să li se interzică CU DESĂVÎRŞIRE orice fel de activitate în bisericile şi filialele cultului baptist.”

“Totodată, ne facem datoria de a SFĂTUI pe fraţii păstori, diaconi şi membri ai comitetelor de conducere ale bisericilor ca, în viitor să nu se mai petreacă astfel de fapte. În acest sens, în bisericile baptiste vor fi CITITE NUMAI scrisorile venite de la Uniune ca şi cele venite de la comunităţile de care APARŢIN bisericile respective.”

Iată şi expresiile din 2006:

“…fratele Alin Cristea nu se mai califică pentru calitatea de membru al Bisericii. Rugăm comitetul să-şi ÎNSUŞEASCĂ propunerea Comunităţii şi s-o pună în aplicare IMEDIAT.”

“ATENŢIONAREA slujitorilor şi membrilor altor biserici, potenţiali FACTORI DESTABILIZATORI ai situaţiei de la Providenţa, să nu IMPLICE ÎN NICI UN FEL în acestă biserică, fără solicitarea EXPRESĂ şi SPECIFICĂ a conducerii bisericii.

În toate cele 4 citate, sublinierile îmi aparţin.

Închei cu:

K. Trăznăile contrapunctice ale lui Marius Cruceru

Într-un email din 20 februarie 2006 (care se poate citi în întregime la adresa http://www.confesionala.ro/confesionala.php?id=2#art_27, unde e afişat numărul din februarie, Marius Cruceru (unul dintre vicepreşedinţii Comunităţii din Oradea) are următoarea cerere faţă de Alin Cristea (editor al revistei electronice confesional@):

“’Comunitatea baptista de Oradea si Satu Mare’ (acesta este numele exact, acribia si stiinta detaliului sint absolut necesare pentru a practica buna chivernisire a informatiilor, altfel deveniti din jurnalist ‘manipulant’).”

Atunci răspunsul meu la această chestiune a fost următorul:

În ceea ce priveşte numele exact al acestei instituţii regionale a bisericilor baptiste bihorene, Marius Cruceru mă corectează şi mai sus am folosit expresia propusă de el, însă fără a fi convins că aceasta chiar este denumirea oficială, avînd în vedere că în Repertoarul bisericilor creştine baptiste din România, Copyright Uniunea bisericilor creştine baptiste din România – 2003, este menţionată cu numele: Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Oradea. De asemenea, nu-mi aduc aminte să fi văzut vreodată un document oficial cu antetul acestei instituţii, nici nu ştiu unde aş putea verifica care este denumirea oficială. Astfel titulatura avansată de Marius Cruceru, unul dintre vicepreşedinţii Comunităţii de Oradea contravine titulaturii folosite de Uniunea Baptistă în Repertoarul amintit.

5. Aspectul hilar aici este că Marius Cruceru leagă amănuntul minor referitor la denumirea unei instituţii de principiul major al artei jurnalistice. Conform ciudatei logici pe care o foloseşte aici, devin jurnalist “manipulant” dacă nu folosesc denumirea corectă! În consecinţă, conform aceleaşi logici ciudate folosită de preopinentul meu, ori el ori Uniunea Baptistă care a redactat Repertoarul manipulează prin folosirea unei denumiri inexacte!”

Adaug acum următoarele observaţii:

Documentul Comunităţii din Oradea pe care l-am prezentat acum are în antet următoarea denumire:

Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Oradea

Iar ştampila conţine următoarea denumire:

Comunitatea Bisericească Creştină Baptistă din Oradea

Va’s’zică, conform aceleaşi logici ciudate folosită de Marius Cruceru, ori el, care susţine că denumirea corectă este Comunitatea baptistă de Oradea şi Satu Mare, ori Comunitatea din Oradea, care pune în antetul actelor oficiale altă denumire, manipulează prin folosirea unei denumiri inexacte!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: