„Uneori considerăm că nu suntem echipaţi corespunzător pentru a ține pasul cu Cristos și pentru a-i trata așa cum se cuvine pe oamenii care ne creează tensiuni. Ne înălțăm glasul spre Dumnezeu atunci când crește presiunea exercitată de oameni: „Nu rezist sub presiune! Nu sunt rezistent la oameni.” Și totuși, Dumnezeu continuă să ne testeze, punând în jurul nostru tot felul de oameni. Dumnezeu nu ne-a creat să fim solitari, ca niște insule. El ne-a creat astfel încât să interacționăm cu oameni de tot felul, chiar și cu aceia care ne pun răbdarea la încercare. Niciunul dintre noi, nici măcar vreunul dintre cei mai hărțuiți sau mai introvertiți, nu poate să renunțe total la relațiile cu semenii. Am fost făcuți pentru a ne înțelege cu oamenii, a ne bucura de oameni, pentru a le aduce mângâiere oamenilor și pentru a-i conduce la Cristos. Dragostea impune un subiect. De aceea Dumnezeu ne-a dat pe unii altora.” (p. 16)
Dragostea are întotdeauna dreptate (1)
Reclame
Lasă un răspuns