“Sensul vieţii. Alegerile proaste pe care le-am făcut în viață. Dumnezeu are un singur răspuns la toate nenorocirile din viața noastră: harul.
Vorbim de parcă am înțelege ce înseamnă cuvântul acesta. Banca ne dă o perioadă de grație. Politicianul lacom a căzut în dizgrație. Muzicienii vorbesc despre o notă grațioasă. Spunem despre o actriță că este grațioasă și despre un dansator că este grațios. Folosim cuvântul acesta când ne referim la spitale, la fetițe, la regi și când ne spunem rugăciunea înainte de masă. Vorbim de parcă am ști ce înseamnă cuvântul har. (În engleză, cuvântul grace desemnează deopotrivă harul, grația și rugăciunea de mulțumire înainte de masă, n.tr.)
Dar folosim cuvântul mai ales la biserică. Harul umple cântările pe care le cântăm și versetele biblice pe care le citim. Harul se face auzit în biserică alături de verișorii lui: iertare, credință și părtășie. Predicatorii îl explică. Imnurile îl proclamă. Seminarele îl predau.
Dar oare chiar îl înțelegem?
Iată ce bănuiesc eu: ne mulțumim cu har ieftin, căci acesta își ocupă politicos locul într-un imn, se potrivește perfect pe blazonul unei biserici, nu tulbură pe nimeni și nu necesită nici un răspuns. Când ești întrebat dacă crezi în har, cum ai putea spune că nu?
Dar cartea aceasta pune câteva întrebări mult mai profunde: Ai fost schimbat de har? Modelat de har? Întărit de har? Îmboldit de har? Alinat de har? Apucat de guler și scuturat bine de har, până ți-au venit mințile la cap? Harul lui Dumnezeu seamănă întrucâtva cu o ploaie torențială. Are ceva sălbatic în el. Este o apă înspumată, un curent puternic, atât de învolburat că te întoarce pe dos. Harul este pe urmele tale. Te transformă. Din nesigur te face sigur pe Dumnezeu. Dintr-un om ros de remușcări te preschimbă într-un om mai bun tocmai datorită remușcărilor. Din speriat-de-moarte te ajută să devii gata-să-ți-iei-zborul. Harul este vocea care ne cheamă să ne schimbăm și apoi ne dă puterea de a ne schimba. (Ioan 14:20, Romani 8:10, Galateni 2:20)
Când intervine harul, nu primim un compliment frumos din partea lui Dumnezeu, ci o inimă nouă.” (p. 19-20)
8 martie 2018 la 17:49
A republicat asta pe RoEvanghelica.