Domnilor, doamnelor,
Mă adresez din nou unei comunități creștine despre care consider că are DATORIA de a veghea, în spirit creștin, asupra vieții organismului eclesial ȘI ÎN AFARA zilei de duminică.
În acest sens, reactualizez chestiunea importantă și urgentă a activității în spațiul virtual a pastorului Samy Tuțac, al cărui discurs public se caracterizează, așa cum scriam acum 2 luni, prin mediocritate, aroganţă, agresivitate şi isterie.
Iată documentele de acum 2 luni:
4 februarie 2016
Scrisoare deschisă către Biserica Baptistă Betel din Timișoara
5 februarie 2016
Apel pentru demiterea lui Samy Tuţac – Către pastorii baptiști din Comunitatea Timișoara
9 februarie 2016
Despre curaj, adevăr și responsabilitate – Replică lui Samy Tuțac
De data aceasta, chestiunea la care mă refer este mult mai concretă, în sensul că pot fi lejer identificate cele două părți polemice – Samy Tuțac și Alin Cristea – situaţie rezultată în urma unui anumit articol al voivodului baptist de Banat.
Dar, ca de obicei, polemica mea are de a face cu IDEI, nu este îndreptată în primul rînd asupra unor oameni.
Oamenii, însă, sînt purtători de IDEI (fie ele înjumătățite, pervertite, ideologizate etc.)
Iată situația la care mă refer:
Samy Tuțac a afișat un text avînd ca subiect critica.
21 aprilie 2016 – http://www.facebook.com/samytutac
Pe NewsNet Creștin a fost afișat TEXTUL, dar i s-a adăugat o Notă NewsNet Creștin:
Iată comentariul meu pe contul Facebook al lui Samy Tuțac
Samy Tutac, ACEST text a aparut pe NewsNet insotit de o nota NewsNet care, desi nu imi mentioneaza numele, se refera in mod evident la mine. Daca mai ai vreun strop de onoare (eu cred ca ai pierdut-o in ultimul an, daca ai avut asa ceva), e cazul fie sa iti precizezi congruenta ideatica cu aceasta nota, fie sa le ceri sa nu fie asociata cu ACEST text.
(In paranteza fie vorba, acest text este submediocru, ambiguu si contondent. Unei astfel de interpretari incomplete a invataturii biblice i-a fost data o replica anii trecuti de catre Daniel Branzei, care preciza ca crestinii sint chemati sa judece. Nici nu s-ar putea face disciplica in organismul eclesial si in institutiile confesionale fara puncte de vedere CRITICE. Ioan Botezatorul, Descapatinatul, era critic. Ceea ce nu sint chemati crestinii sa faca este sa osindeasca. Dar si aici discutiile sint mai profunde. Nu toti crestinii au aceeasi conceptie, bunaoara, despre pedeapsa capitala. Ori, ceea ce face nota NewsNet asta e – sa ma judece (in sensul de osindire, nu?), care contravine tocmai TEXTULUI caruia i s-a alaturat.)
Precizare:
Textul lui Samy Tuțac (circa 21.20) și Nota NewsNet Creștin (22.32) au apărut în spațiul public DUPĂ ce am publicat azi postarea (16.33):
TABLOIDUL NewsNet Creștin – Încă o aniversare idioată
Am anunțat că intenționez, în aceste zile, să dau o replică lui Samy Tuțac pe subiectul abordat – critica, cît și o replică Notei NewsNet Creștin.
Dacă acești creștini tot se pregătesc pentru sfintele Sărbători pascale, să se pregătească precum zice Pavel: fără aluat vechi, nici cu aluat de răutate și viclenie, ci cu azimile curăției și ADEVĂRULUI.
Toate comentariile mele la articolul lui Samy Tuțac au fost șterse.
Această scrisoare deschisă conține replica la articolul lui Samy Tuțac, în acest fel încerc să atrag atenția asupra stilului ambiguu al articolului, cît și asupra stilului ambiguu de prezență publică a lui Samy Tuțac în spațiul public pe Internet.
1.
În primul rînd, cît timp Samy Tuțac nu-și va preciza clar poziția sa – fie e de acord cu Nota NewsNet Creștin, fie nu e de acord cu ea, în ceea ce privește persoana și activitatea mea – îl consider a fi o figură publică lipsită de onoare.
În ceea ce privește NewsNet Creștin, este evident că nu a răspuns criticilor pe care i le-am adus (în mai multe rînduri), ci doar și-a exhibat în public frustrările pe un ton resentimentar și idiot.
Într-un anumit sens, nici n-ar merita să pierd timpul să dau o replică lui NewsNet Creștin.
2.
Textul lui Samy Tuțac este submediocru, ambiguu si contondent. Dar nu acesta este motivul pentru care scriu o astfel de scrisoare publică către o INSTITUȚIE, respectiv un ORGANISM.
De data aceasta atrag atenția și asupra unui subiect MULT abordat de pocăiți, dar ciuntit, schimonosit, decontextualizat, care apare DESEORI sub forma unei IMPRECAȚII: Să nu judecați!
Însuși Samy Tuțac a folosit imprecația: „Nu judecați, ca să nu fiți judecați!”
Dar a folosit-o DUPĂ ce a făcut următoarea introducere:
„Am încercat în ultima vreme să înțeleg fenomenul criticii obsesive practicat de unii oameni, aparent normali. De ce sunt atât de porniți să critice mereu, orice și pe oricine? De ce mint și denaturează realitatea? De ce cuprinși peste măsură de sindromul mesianic au impresia că ei le stiu pe toate? Oare acești oameni, unii dintre ei pretinzându-se creștini, n-au citit niciodată Predica de pe Munte?”
a).
În iureşul eseistic tuţacian, incriminaţii nu doar că sînt porniţi să critice „mereu, orice şi pe oricine”, dar şi MINT!…
Păi e vorba de două acţiuni!… Nu e nevoie de minciună ca să fii pornit să critici mereu, orice şi pe oricine!
Am mințit cînd am spus că NewsNet Creștin practică TABLOIDIZAREA?
Am mințit cînd am spus că NewsNet Creștin nu prea se ocupă de IDEI și că nu citează din cei mai buni eseiști evanghelici care au bloguri?
Am mințit cînd am spus că NewsNet Creștin a folosit sute de materiale ale ALTORA fără să indice sursa și LINK?
Cum răspunsul este, evident, NU, accentuez faptul că apetența pentru critică nu implică neapărat apetență pentru minciună. Samy Tuțac s-a pripit încă din primele propoziții.
Dar Samy Tuțac s-a pripit chiar cu titlul:
CEL CARE CRITICĂ ORICE ȘI ORICÂND SUFERĂ DE O SMINTEALĂ SUFLETEASCĂ…
Lesne aș putea să dau o replică: Cel care nu e devotat adevărului și foloșește ambiguitatea în declarațiile sale publice suferă de o sminteală sufletească.
Domnilor, doamnelor, lesne puteți să identificați unul dintre motivele apariției publice a acestei scrisori: Este datoria voastră, ca instanță religioasă și ca organism eclesial, să cercetați dacă vreunul dintre voi, de data aceasta chiar unul dintre pastori, nu suferă de o sminteală sufletească.
b).
Samy Tuțac are următoarea construcție a articolului său:
Titlu (zgomotos) – Introducere (ambiguă) – Citat biblic (nonteologic) – Citat nonbiblic (amplu) – Comentariu (aparent inteligent)
De asemenea, finalul e dezastruos.
Cică: Răzbunarea este a Domnului!
Aparent, omul vorbește din Biblie, nu?
NU!
Samy Tuțac nu e interesat să reflecteze asupra unor subiecte BIBLICE! El, cică, încearcă să înţeleagă „fenomenul criticii obsesive practicat de unii oameni, aparent normali”.
Asta ne mai trebuie, să comentăm acuma ce înseamnă… normal!
Dar ce înseamnă critică (obsesivă) TREBUIE să comentăm. Că face parte din IDEILE biblice.
Dacă răzbunarea este a Domnului, atunci de ce Domnul a instituit regula răzbunătorului sîngelui, care trebuia să-l urmărească pe criminalul care încerca să fugă în una dintre cetățile de scăpare? – Iată unul dintre comentariile mele pe care le-a șters Samy Tuțac.
Creștinii nu au o învățătură UNITARĂ despre anumite subiecte extrem de sensibile, precum pedeapsa capitală.
c).
Acum cîţiva ani, Daniel Brânzei a dat o replică la chestiunea acţiunii de a judeca:
„Dumnezeu ne-a dat dreptul să judecăm! Ba încă ne-a spus că avem datoria să judecăm. Nu ne-a dat însă dreptul să osândim. Ultimul cuvant trebuie sa-l aiba El: 1 Corinteni 5:12 – “În adevăr, ce am eu să judec pe cei de afară? Nu este datoria voastră să judecaţi pe cei dinăuntru?”” (2009)
Dar, și fără să facem apel la replica lui Daniel Brânzei, ar trebui să știm că Biblia ne îndeamnă să judecăm, în sensul de a evalua.
– Cercetați toate lucrurile și păstrați ce este bun. (1Tes. 5:21)
Asta presupune acţiune, sistem de valori, gîndire critică, caracter.
– Nu știți că noi vom judeca pe îngeri? Cu cît mai mult lucrurile vieții acesteia? / Nu este între voi nici măcar un sungur om înțelept, care să fie în stare să judece între frate și frate? (1 Cor. 6:3 / 5)
Pavel se așteapta ca măcar unul să fie mai de soi, care să JUDECE între frate și frate!
– Isus: Nu judecați după înfățișare, ci judecați după dreptate. (Ioan 7:24)
Isus nu a spus doar să nu judecăm (Matei 7:1), ci și să judecăm. Mai exact, să judecăm DUPĂ DREPTATE.
Atunci cînd Samy Tuțac (precum mulți alții, îngrozitor de mulți) face apel doar la interdicția de a judeca (a osîndi), nu și la PORUNCA de a judeca (a evalua și a exercita discernămînt spiritual), nu este dedicat ADEVĂRULUI. Asta nu înseamnă că suferă de sminteală sufletească?
În astfel de cazuri, cei care fac apel la versete biblice (Biblia nu a fost scrisă pe versete și capitole, ci pe IDEI și cărți) nu dau dovadă de apetență pentru adevăr, ci folosesc formule cunoscute în interes propriu.
d).
Iată încă un comentariu dintre cele pe care mi le-a șters Samy Tușac:
Practica asta, cu folosirea unui text al altuia (inclusiv din Biblie) pentru ideea ta „prețioasă” a fost folosită, din plin, de Pătrățosu. Ea are sens cînd e folosită inteligent, dar nu a fost cazul vostru… Din păcate, sînteți mercenari ai unor instituții, nu apostoli ai adevărului!
Combinația textelor biblice cu citatele nonbiblice poate fi valoroasă, cînd e realizată în mod inteligent.
Pătrățosu (de Bihor) și Noul Pătrățos (de Timiș) nu dau dovadă de suficientă onestitate intelectuală în polemicile publice.
La fel cum a făcut Marius Cruceru de-a lungul anilor, și Samy Tuțac dă bir cu fugiții cînd are de a face cu preopinenți zdraveni. Marius Cruceru și Samy Tuțac sînt doi palavragii lași, care, din nefericire, întruchipează spiritul actual al baptiștilor ofiliți și ofticați.
3.
Samy Tuțac poate fi lesne acuzat și de ipocrizie, întrucît pare a fi unul dintre cei „porniți să critice mereu, orice și pe oricine” – Klaus Iohannis, Gabriel Oprea, Alina Mungiu-Pippidi, Tove Bruvick Westberg etc.
În loc să se uite la bîrna din ochii lui, răcnește la cei cu pai în ochi.
CONSIDERAȚII FINALE
Viața religioasă e polemică prin excelență.
Intervențiile publice de genul celor practicate de Samy Tuțac nu doar că nu reușesc să exprime IDEI care să producă dezbateri, ci ridică semne de întrebare la adresa capacității liderilor confesionali de a percepe realitatea în afara riglelor lor ciobite.
Mai mult, puseurile ignoble la care se dedau liderii confesionali precum Samy Tuțac nu sînt de natură să revitalizeze mediul confesional evanghelic românesc.
În cele din urmă, o acțiune serioasă a unei biserici de a evalua prestația pastorilor în spațiul public pe Internet depășește perimetrul eclesial, putînd avea consecințe benefice în contexte multe mai ample.
Pentru ochișori micuți, asta ar putea însemna, într-adevăr, o campanie „politică” care ar indica cine are autoritatea reală: biserica sau pastorul / liderii.
După 26 de ani de libertate, evanghelicii români încă nu dau semne de… revitalizare.
Sînt prea puține IDEI întrupate de prea puțini evangelici.
Pastorul penticostal Laurențiu Balcan scria:
“Niciunul dintre noi nu ne naştem cu ideile, opiniile, valorile sau credințele religioase pe care le avem în momentul de față. Și, totuși, chiar în clipa aceasta capul ne este suprasaturat de acestea. Ne-am însușit ideile, valorile și credințele pe care le avem din mediul în care am crescut, din mediul unde ne-am dezvoltat. Aceste valori și credințe ne ajută să ne orientăm sau să eșuăm, ele ne fac ignoranți sau înțelepți, buni sau răi, ne ajută să avem sau nu succes în viață. Dar câți dintre noi ne-am analizat, în modul cel mai serios, ideile, opiniile, valorile și credințele?
A gândi critic înseamnă să ai curajul să-ți confrunți ideile, valorile și credințele. A gândi critic înseamnă să vezi dacă toate acestea se sprijină pe argumente solide, dacă sunt în conformitate cu Realitatea și dacă pot fi susținute de Sfânta Scriptură.
A gândi critic asupra chestiunilor care ne marchează viața spirituală este singura cale de a ne întări credința. Nu ne putem zidi viața pe convingerile altora, nu putem să ne riscăm veșnicia pentru că așa a spus fratele. […]
Evanghelicii, din păcate, nu au exersat gândirea critică pentru că s-au temut să nu li se dovedească lipsa de dreptate, cel puțin în unele chestiuni.”
În Săptămîna Mare, să fim creștini MARI, adulți, lucizi, hrăniți cu hrană corespunzătoare, nu doar cu lăptic!
Vă provoc să sărbătoriți sfintele Sărbători pascale fără răutate și viclenie, ci cu azimile curăției și ADEVĂRULUI.
Alin Cristea, 48 de ani, Oradea
Nepotul lui Gligor Cristea, unul dintre pionierii credinţei baptiste în România
Editorul blogului România Evanghelică (47.000 de postări) și al altor 100 de bloguri
Mogulul blogosferei evanghelice
Licențiat în teologie baptistă (Institutul Biblic Emanuel Oradea, 1999, cursuri la zi)
Licențiat în topografie minieră (Institutul de Mine Petroșani, 1993, cursuri la zi)
Președintele Asociației Thymos – 9 ediții ale Premiilor Thymos pentru bloguri evanghelice
“Evanghelicul român cu cea mai mare vizibilitate pe Internet” (Răsvan Cristian Stoica, 2011)
„Arhivarul evanghelicilor romani” (Cătălin Dupu, 2015)
„Mogulul presei evanghelice” (Nicolae Geantă, 2015)
„Patriarhul blogurilor evanghelice” (Corneliu Constantineanu, 2014)
„A guru of media” (Sebastian Văduva, 2015)
„Cel mai bun jurnalist creştin al momentului în România (Mihai Chiriguţ, 2006)
“Cel mai cu vechime jurnalist evanghelic în spațiul virtual” (Daniel Bulzan, 2007)
„Merită cu prisos titlul de Evangelical Media Champion (Mihai Ciucă, 2007)
„Prin intermediul internetului a trimis mii de mesaje informative creştinătăţii române din întreaga lume (Caius Obeadă, 2007)
„Alin Cristea are un stil aparte de a spune lucrurile, șocant pentru mintea noastră de evanghelici, neevlavios de multe ori, dar este unul dintre puținii oameni care au imaginea de ansamblu asupra mediului evanghelic online…” (Laurențiu Balcan, 2014)
Lasă un răspuns